Suceava dă lapte, carne, brînză și ouă. Lasă să mai dea și miniștri

Scorul dintre PNL (PDL) Suceava și PSD Suceava în ceea ce privește miniștrii, secretarii de stat și subsecretarii de stat pe care i-a avut în guvernele României de după 1989 este net superior primei formațiuni politice. PNL(PDL) i-a avut pe Gheorghe Flutur, ministru al Agriculturii, Daniel Cadariu, ministru al Turismului, Cristian Irimie (Dumnezeu să-l odihnească în pace!), secretar de stat la Sănătate, Gelu Puiu, secretar de stat pentru păduri la Ministerul Mediului, și pe Doina Iacoban, subsecretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Din partea PSD au fost Eugen Bejinariu, șeful Secretariatului General al Guvernului și prim-ministru interimar pentru cîteva săptămîni, Valentin Popa, ministru al Educației, și Tiberius Brădățan, secretar de stat în două rînduri la Ministerul Sănătății. De săptămîna trecută, Suceava are iarăși un ministru al Educației, în persoana lui Mihai Dimian, rectorul Universității ”Ștefan cel Mare”, care a fost propus de PNL.

Dar, nu este atît de important care din cele două partide sucevene a primit locuri în Guvern, ci cîte locuri a avut Suceava de-a lungul timpului în Guvern.

Întîmplare adevărată. La una din ședințele PNL(PDL) care a avut loc undeva în jurul anului 2010, atunci cînd Suceava avea un doar un secretar de stat, în persoana lui Cristian Irimie, a luat cuvîntul și Orest Onofrei, care fusese prefect, era senator și era cît pe ce să ajungă ministru al Agriculturii, dar niște jocuri de culise care au avut loc la București i-au blocat ascensiunea. Orest Onofrei a aflat că filiala PNL(PDL) de la Brașov organizase o întîlnire cu toți miniștrii și secretarii de stat pe care-i avea, vreo 7 la număr. În timpul ședinței, Orest Onofrei l-a întrebat pe președintele partidului, Gheorghe Flutur, dacă fac și ei o întîlnire cu miniștrii și secretarii de stat de la Suceava, Cristian Irimie.

Numirea lui Mihai Dimian în fruntea Ministerului Educației este cumva o acțiune reparatorie pentru județul Suceava, care este nedreptățit în comparație cu județe din Ardeal, în special, dar și cu județe din sudul țării. În ceea ce privește Bucureștiul, Capitala e Capitală, totuși.

Că le place unora, că nu le place, Suceava este unul dintre cele mai importante județe din România și ca întindere, și ca populație, și ca poziție geografică și ca pondere în economia națională. Ce dă Suceava? Suceava dă ape minerale și lemn, dă încălțăminte, rulmenți, programe de calculator și ce se mai produce prin zonă, și, evident, dă și bani la bugetul național. Apoi, Suceava dă mănăstiri, Cetatea de Scaun a Sucevei, Casa Memorială ”Nicolae Labiș”, peisaje și pensiuni. Sub genericul ”Întinde-te masă, strînge-te masă!”, foarte bine cunoscut de oficialitățile mai mici sau mai mari care ne-au tot vizitat județul, Suceava mai dă lapte, brînză, ouă, carne, păstrăv afumat și afinată. Uneori dă și la pachet. Ei bine, lasă să mai dea și miniștri!

Și, atenție, nu ar trebui să creadă cineva că, astfel, i se face un favor Sucevei. Că, hai, treacă de la noi, băieții deștepți care ne-am aciuat pe la București, hai să-i mai dăm și Sucevei cîte o funcție, chiar dacă nu are oameni care le merită. Ba, are oameni și poate chiar mai buni decît un fost primar de la Sibiu care a stat 10 ani la Palatul Cotroceni, și s-a văzut ce rezultate, ori decît un domn care a fost primar la Oradea și președinte al Consiliului Județean Bihor și care se află în fruntea Guvernului.