Unii născuți golgheteri, alții doar obosiți

Mă uit de-a dreptul fascinat la uriașul ăla de Halland. E ditamai namila: are 1,94 m înălțime și 87 de kilograme. Păi ca să deplasezi asemenea gabarit e nevoie de efort, nu jucărie. De unde, socotind tipic românește, ar rezulta că se mișcă și ceva mai greoi și că obosește înaintea multora. Ca să nu mai vorbim de demarajul care ar trebui să fie lent, ca la motoarele diesel. Paradoxal (sau nu!?), Halland a înscris în seara cînd scriu eu acest articol, 3 din cele 6 goluri ale echipei sale, adică ale noii sale echipe, Manchester City, unde multă lume se gîndea că va avea probleme de adaptare. Și n-o ziceau doar românii, care se știe că nu sînt adaptabili unde nu-s manele (deci nicăieri pe lume!), ci chiar colegi de-ai lui de la City. „Inadaptarea” lui Halland la City s-a materializat prin 9 goluri înscrise în primele 5 meciuri jucate acolo! Din care două hat-trick-uri, în ultimele două partide! Fuge ca un dement încă din prima secundă și o ține încontinuu cît e în teren tot într-o alergătură. Demarajul nu e lent, ci de-a dreptul exploziv: știți țîșnirile alea ale lui printre fundașii care-i admiră, din spate, fuga! Reacțiile sînt ca ale „piticilor” de 1,67 m. Pare inepuizabil și e tot timpul cu tonus, cu zîmbet, cu lumină în priviri.

Hai acum să trecem de la campioana Angliei la cea a României, CFR Cluj. O bandă de nefericiți, pentru care țelul suprem în viață e… hai, ce naiba, vă văd oameni în toată firea! Care performanță? Care trofee? Care glorie? Nu, ei își doresc, de toți banii pe care-i cîștigă, odihnă! Că așa zice și antrenorul lor, papagalul devenit clown Dan Petrescu: „Cel mai bun jucător al meu ar fi… 2-3 zile de odihnă!”. Adînc. Genial. Mă gîndesc la Pep, care îl aleargă pe Halland pînă dă în clocot (iar lui îi place la nebunie, se vede asta) și la Petrescu pentru care odihna începe pe teren, în meciurile pe care le joacă la 0-0, și continuă la antrenamentele în care îi pregătește pe <băieți> pentru următoarea odihnă de 0-0! Proști sîntem noi că îi băgăm în seamă. 

Doru Popovici