Vremurile în care alegătorii luau lumină de la primari, mai ales în localitățile mici, fără să comenteze și mulțumind pe deasupra au apus. S-a demonstrat la cele două rînduri de alegeri prezidențiale. În condițiile în care PNL și PSD au cei mai mulți primari din țară, candidații PNL și PSD, separat, și candidatul comun PNL-PSD n-au reușit nici măcar să intre în turul II, darămite să mai și cîștige funcția supremă în Stat. Or fi și primari leneși ori primari care au alte preferințe față de șefii lor de partid, dar asta nu explică rezultatele jenante obținute de coaliția PSD-PNL.
Deputata PSD de Suceava, Mirela Adomnicăi, răspunde pe linie politică de localitățile din Bazinul Dornelor, pe care l-a cutreierat de la un capăt la altul de mai multe ori în anul electoral 2024-2025, iar concluzia sa exprimată într-o intervenție telefonică la Radio Top a fost următoarea: ”O săptămînă întreagă, înainte de alegerile din primul tur, în cele 12 localități am luat legătura cu toți primarii PSD, PNL, cu consilierii locali. Noi am avut și întîlnirile zonale. (…) Inclusiv de la colegii noștri simțeam o reacție atipică. (…) Primarii i-am simțit, așa, căzuți pe gînduri, erau îngrijorați pentru ceea ce urmează în 2028, modul în care vor trebui să convingă oamenii care și-au schimbat modul de a gîndi. În sensul în care parcă nu mai sînt suficiente doar investițiile făcute… va trebui o altfel de comunicare cu oamenii și mai multă apropiere, transparență, și poate și mai multă bună credință. Am simțit că oamenii nu mai ascultă nimic. Am trăit sentimentul ăla că, indiferent ce spunem și indiferent ce facem, oamenii nu au vrut să ne mai asculte acum”.
Nu mai merge cu texte de genul ”oameni buni, ca să putem face ceva în localitatea noastră am nevoie de președinte de consiliu județean, de parlamentar, de Guvern și de Președinte din partidul meu”. Nu mai merge cu transferul de simpatie de la domnul primar, care-i om de treabă și mi-a pus o roabă cu pietriș în fața porții, către candidatul pentru care acesta bate toba pe la bufet sau pe la televizor. Nu mai merge cu calculele făcute în birourile de la Centru din care rezultă că dacă avem atîția primari aceștia aduc atîtea voturi și, gata, ne iese candidatul, hai să bem ceva și după aceea mergem acasă să dormim liniștiți. Oamenii s-au săturat și ca după patru ani de tăcere să se trezească la poartă cu primarul care să le explice el cum stă treaba cu podul, cu podețul și cu cotețul, cu acoperișul de pe școală și cu noul prăznicar, după care să înceapă să le spună cum e cu macroeconomia și cu geopolitica. În prezent, datorită multiplelor canale de informare pe care le au la dispoziție și pentru că s-au săturat să li se tot spună cum trebuie să voteze ”ca să fie bine și să nu fie rău”, oamenii refuză să mai fie masă de manevră.
Primarii, președinții de consilii județene și parlamentarii ar trebui să asculte mai mult și ar trebui să vorbească mai puțin. Și să vorbească atunci cînd trebuie, nu doar în campaniile electorale, cînd pot fi întîlniți peste tot, inclusiv în cămările și în frigiderele alegătorilor.
Primarii ar trebui să fie prezenți printre oameni, iar părerile acestora ar trebui culese și date mai departe președintelui consiliului județean și parlamentarilor, care la rîndul lor ar trebui să le transmită Guvernului și Președinției.
Primarii știu sau ar trebui să știe cel mai bine ce se întîmplă în localitățile lor, mai ales cînd acestea sînt mai mici. Periodic, primarii ar trebui să aibă discuții cu conducerea Consiliului Județean, iar Președintele României și șeful Guvernului ar trebui să aibă întîlniri dese cu asociațiile primarilor de municipii, de orașe și de comune, în timpul cărora să se spună lucrurilor pe nume, și nu doar să se bifeze niște acțiuni. Și după aceea să se facă și ceva. De consultări de fațadă și de vorbe goale ornate cu lozinci și împrăștiate peste tot, în special în campaniile electorale, lumea e sătulă.
