Coliva de la îngroparea țării

Țara arde și babele se piaptănă. Se piaptănă și se uită în oglindă ca să vadă dacă sînt suficient de aranjate pentru a se întîlni cu primarii și pentru a merge la biserică. În cazul de față, țara este județul Suceava, iar babele sînt consilierii județeni. Șeful babelor, Gheorghe Flutur, le-a îndemnat pe acestea să bată județul și să vestească necesitatea vaccinării. În ședința ordinară a Consiliului Județean de săptămîna trecută, președintele Flutur le-a transmis următorul mesaj consilierilor județeni: „Vă rog, domnilor consilieri, stați de vorbă cu primarii din zona dumneavoastră, cu liderii de opinie, cu medicii de familie, să convingeți oamenii să se vaccineze. Din păcate, județul Suceava este ultimul la vaccinare. Nu obligăm pe nimeni să se vaccineze, e decizia fiecăruia, dar trebuie să ne gîndim la acest val patru al pandemiei, acest val uriaș care vine. Sînt foarte mulți bolnavi de COVID în spitale. Trebuie să fie și argumente pentru a convinge pe cei care nu s-au vaccinat să se vaccineze. Este metoda cea mai sigură pentru a scăpa de această boală. Județul nostru e dat ca exemplu ca județul cel mai reticent la vaccinare”.

Care vine, domnule Flutur? Valul 4 este venit de mult și s-a instalat confortabil în spitale. Județul Suceava nu are nevoie de acțiuni propagandistice de genul ”mergeți printre oameni și convingeți-i să se vaccineze”. Oricum, acest îndemn vine prea tîrziu. Și acum, serios, cine se uită în gura și pe brațul unui consilier județean ca să vadă dacă, într-adevăr, este vaccinat, ori numai o face pe-a propagandistul?

Problema numărul 1 este aceea că sistemul medical sucevean este în pragul colapsului. De aproape o lună, managerul Spitalului Județean Suceava, cardiologul Alexandru Calancea, numai nu se tîrăște în genunchi prin fața tuturor celor cu putere de decizie pentru a-i determina să-l asculte. Peste tot pe unde a prins un microfon, pe la conferințe, pe la radio și pe la tv, și pe la toate ședințele operative fără sens organizate de autoritățile județene, domnul Calancea a tot spus ce trebuie făcut. Numai că, de fiecare dată, s-a lovit fie de manfișismul, teama ori incompetența unora sau de aroganța altora.

Specialitatea casei sucevene nu este acțiunea, nu este implicarea cu orice risc în rezolvarea unor probleme, ci propaganda. Dăm indicații și dăm din gură, iar populația rămîne cu plăcuta impresie că noi facem și dregem. Nu se pune problema unor intervenții de calitate, ci se pune accent pe cantitatea de ședințe organizate și pe cea de vorbe revărsate în spațiul public.

În momentele de criză, cum este acesta, se vede de la o poștă că meritocrația este doar o vorbă aruncată în vînt, ca să plutească pînă la urechile cetățenilor, creîndu-le o falsă impresie. Criza sanitară actuală a scos la iveală un fapt cunoscut de multă lume, dar rareori recunoscut: acela că unele posturi sînt ocupate de cine nu trebuie. De cine nu trebuie societății, că de trebuit respectivii le trebuiesc celor care i-au pus. Instituțiile statului degeaba sînt ticsite de politruci, amante, cumătri și nepoate, de incompetenți, de leneși și de fricoși.

Pînă cînd meritocrația nu va mai fi un cuvînt golit de conținut, pînă cînd decidenții nu vor înțelege că nu tot timpul ”merge și-așa” și ”lasă că trece”, pînă cînd nu se va renunța la cumetrisme și politicianisme și pînă cînd nu se va înțelege că propaganda nu ține nici de foame, nici de sete și nici de pat de spital, nimic bun nu se va întîmpla. Țara va continua să ardă, iar babele se vor pieptăna, pregătindu-se să meargă la biserică. Cum pentru ce? Pentru o colivă împărțită la îngroparea țării, care, săraca, a murit într-un incendiu devastator.