Evident, e vorba despre Naționala de fotbal. Nici n-are cum fi despre altceva, din moment ce isteria stîrnită de fenomenalul meci de debut la Euro `24 a atins cele mai imposibil de prevăzut zone și persoane, de la preoți ori rockeri pînă la coafeze și ospătărițe. Nu s-a pomenit român să nu simtă nevoia să-și dea cu părerea, imensa majoritate a lor jurîndu-se pe sănătate și familie, pe patriotul din ei, pe sufletul și simțirea de român, că au știut exact că o să-i masacrăm pe ucraineni și că prost e cine nu și-a dat seama de asta cu mult înainte de începerea meciului.
Eu fac parte din categoria asta, a proștilor, a celor care puteau să bage mîna-n foc că o luăm soră cu moartea și că nici n-o să ne apropiem de poarta lor, darămite să mai și înscriem! De altfel, am spus și am și scris că nu cred că vom înscrie nici măcar o dată în cele trei meciuri, și evident că vom obține maximum un punct, dacă ne iese chestia cu dosu-n poartă, în meciul cu amărăștenii ăilalți, slovacii. Între timp, însă, și amărăștenii s-au răsculat, astfel că la ora cînd scriu eu această rubrică, în clasament România este urmată de Slovacia, iar Belgia și Ucraina au cîte 0 puncte!
Pînă apare Jupânu`, se va fi jucat și etapa a II-a, însă chiar nu mai contează: România a jucat așa cum visam și cum n-a jucat de trei decenii! Iar asta mă face să mă întreb: băi, cînd ne-ați mințit? În toți anii ăștia sau în meciul cu Ucraina? Aștept dovada că meciul ultim n-a fost minciună!
