Pe 7 noiembrie 2023, DNA Suceava transmitea că l-a trimis în judecată pe Vasile Rîmbu, fost manager al Spitalului Județean Suceava, ”pentru săvîrșirea infracțiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sînt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”. Procurorii DNA reamintesc în comunicat că ”în cursul lunii martie 2020, pe rolul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Suceava a fost înregistrat un dosar penal ce avea ca obiect săvîrșirea infracțiunilor de <zădărnicirea combaterii bolilor> și <abuz în serviciu> ce ar fi fost comise de presupuse persoane din conducerea Spitalului Județean de Urgență <Sfântul Ioan cel Nou> Suceava, printre care și managerul Rîmbu Vasile. (…) Inculpata (Dana Mihaela Mamciuc – n.r.) i-ar fi transmis managerului, suspendat în acea perioadă, conținutul adreselor formulate de procurori, natura documentelor solicitate, precum și date cu privire la poziția exprimată de directorul medical al spitalului, în cuprinsul unui înscris destinat exclusiv organelor de urmărire penală, în care ar fi făcut referiri la persoana numitului Rîmbu Vasile”. Bine.
Dar cu dosarul ăla greul, cel cu ”zădărnicirea combaterii bolilor” și ”abuz în serviciu” ce se aude, că doar au trecut mai bine de trei ani și jumătate de cînd spitalul sucevean a fost primul spital din țară în care s-a instalat confortabil un focar de coronavirus și tot felul de deștepți vorbeau despre Suceava ca despre ”Lombardia României”, iar noi, sucevenii, eram văzuți mai rău decît niște ciumați cu bube pe tot corpul, cu coarne, cu mai multe degete la mîini și cu mai puține degete la picioare?
De la DNA Suceava nu se aude nimic. Dar să vedem ce se aude din Italia, conform Agenției Associated Press, preluată de g4media.ro: ”Procurorii de la Roma au cerut joi unui judecător să închidă efectiv o investigație împotriva unor oficiali italieni și ai ONU din domeniul sănătății cu privire la răspunsul Italiei la Covid-19 din 2020, fără acuzații, pe motiv că nu au fost comise infracțiuni, a declarat un avocat, scrie AP. Procurorii din Roma, Claudia Terracina și Paolo Ielo, au cerut arhivarea – ceea ce înseamnă în limbaj judiciar transmiterea la arhivă a dosarelor procedurilor judiciare nefondate sau nereușite în cursul acestora – anchetei care a ocupat primele pagini ale ziarelor, avînd în vedere numărul mare de victime ale Italiei ca prim epicentru al pandemiei în Europa. Deși judecătorul poate trece peste această cerere, o astfel de decizie este foarte puțin probabilă. Deja procurorii au închis cazul fără a depune acuzații împotriva a trei dintre foștii miniștri italieni ai sănătății. Joi, ei au cerut unui judecător să claseze cazul împotriva altor nouă oficiali, inclusiv a unui fost oficial de top al Organizației Mondiale a Sănătății, dr. Ranieri Guerra, a declarat avocatul acestuia, Roberto De Vita. Inițial, ancheta s-a concentrat pe faptul dacă lockdown-urile întîrziate în orașul Bergamo (regiunea Lombardia – n.r.), din nordul țării, grav afectat, au contribuit la numărul de victime, dar s-a extins pentru a vedea dacă pregătirea generală a Italiei înainte de criză a jucat un rol”.
Așadar, în Italia, acolo unde cu adevărat a fost prăpăd, procurorii au clasat cazul. La noi, dacă se continuă cu anchetarea lui Vasile Rîmbu și se va ajunge la trimiterea acestuia în judecată ar trebui să fie declanșate mai multe anchete legate de pandemie. Ar trebui anchetați președintele României, Klaus Iohannis, cel care spunea în februarie 2020 că ar fi vorba doar despre o simplă răceală, oficialii Ministerului Sănătății, dar și directorii tuturor spitalelor unde au apărut focare de coronavirus cu mult timp după debutul pandemiei, și nu imediat, ca la Suceava, pentru că, teoretic, aceștia ar fi trebuit să fie mai bine pregătiți să prevină și să reacționeze.
Numai că dacă Statul de Drept, reprezentat în acest caz de DNA Suceava, judecă acest caz ținînd cont de litera, dar și de spiritul legii, însă și de situația excepțională și nemaiîntîlnită în care s-au consumat lucrurile, ar trebui să adopte modelul italian. Mai ales că acum, la mai bine de trei ani și jumătate de la începutul crizei sanitare, mulți dintre concetățeni consideră că pandemia și măsurile luate de autorități au făcut parte dintr-o mare mascaradă.
