Pasiunea, talentul şi perseverenţa plus o minte brici, acestea sînt, probabil, ingredientele pentru reţeta succesului. Cu talentul şi mintea sclipitoare te naşti, dar pasiunea şi perseverenţa se educă, se modelează în timp, nu cad aşa, din cer, ca para mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă. Cu siguranţă că Iustina Crăciun ştie reţeta succesului. A învăţat-o de dascălii ei, dar în principal de la părinţii ei, profesori aşijderea. Iustina Crăciun este dublă medaliată olimpică la astronomie şi astrofizică. Medaliată cu aur. Ce sentiment copleşitor de frumos trebuie să fie acela cînd te trezeşti, te uiţi în oglindă şi-ţi zici: sînt cel mai bun de pe planeta asta, cel mai bun din lume la astronomie şi astrofizică! Ce stă în spatele acestei minunate performanţe? Muncă, fraţilor, muncă şi multă deşteptăciune. Totul a început cînd Iustina era în clasa a VIII-a. Tatăl ei, profesorul doctor Petru Crăciun, inspector la IŞJ Suceava, şeful Cercului de astronomie şi astrofizică de la Palatul Copiilor Suceava şi coordonator al lotului naţional olimpic al României pe această disciplină, şi-a „vrăjit” fiica, dezvăluindu-i tainele cerului. Virusul cunoaşterii galaxiilor a prins rapid şi, mai mult, a stîrnit pasiunea Iustinei pentru tot ceea ce ţine de marele Univers. Şi, cunoaşterea asta nu s-a făcut doar aşa, de amorul artei. Perseverenţei, talentului şi pasiunii li s-a alăturat urgent succesul, adică acea recunoaştere publică a unei valori autentice. În 2010, în Crimeea, Iustina, pe atunci elevă a Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu” din Fălticeni, obţinea prima ei medalie internaţională la olimpiada de astronomie şi astrofizică. Pasul către marea performanţă era făcut. A urmat Brazilia, unde Iustina a obţinut două medalii de bronz (la individual şi cu echipa). Apoi a venit 2013, cînd, în Grecia, la Volos, lotul olimpic al României a obţinut trei medalii de aur, două de argint şi una de bronz. De data asta Iustina nu s-a mulţumit doar cu bronzul şi şi-a adjudecat două medalii de aur, una în clasamentul individual şi una pentru cele mai bune şi mai complete rezolvări de probleme, pentru creativitate şi inventivitate. Iustina, fălticeneanca noastră de aur, studiază acum la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Ca să realizaţi ce grad de dificultate presupune participarea la o asemenea competiţie o să vă devoalăm filmul unei olimpiade. Ca să ajungi acolo sus trebuie mai întîi să participi la fazele locale, judeţene şi regionale, şi apoi la faza naţională. Dintre finalişti se aleg 15 cei mai buni competitori, care formează lotul olimpic lărgit al României. Acesta se pregăteşte într-un centru de excelenţă. Suceava este unul dintre cele mai puternice centre de excelenţă pe astronomie şi astrofizică din ţară. La sfîrşit, cinci din cei 15 candidaţi alcătuiesc lotul naţional olimpic. Cel care, an de an, sub îndrumarea profesorului doctor Petru Crăciun şi a inspectorului general Sorin Trocarul din Ministerul Educaţiei, dar şi cu sprijinul profesorilor Geta Crăciun şi Victor Şutac (preşedintele societăţii „Cygnus”) aduce medalii României. Ca să realizaţi ce presupune o medalie de aur trebuie să ştiţi ce traseu competiţional parcurg candidaţii. Sînt patru etape sau probe. Prima probă, cea teoretică, durează cinci ore, iar concurenţilor li se dau spre rezolvare 18 probleme dificile de fizică şi matematică. A doua probă este cea de analiză a datelor. Elevii trebuie să facă măsurători şi diverse calcule complicate, să le compare între ele şi să descrie astfel galaxii şi nebuloase, exact ca orice cercetător în astrofizică. A treia probă e una de observaţie. Elevii au la îndemînă diverse aparate şi telescoape cu care trebuie să descopere anumite stele. Ei ştiu cum se numesc toate formaţiunile astea stelare la care novicii cască gura şi dau din umeri a neştiinţă. La Suceava sînt în momentul de faţă cele mai performante telescoape din ţară, obţinute cu sprijinul Consiliului Judeţean. Chestia e că la anu’, la Suceava, va avea loc următoarea olimpiadă internaţională de astronomie şi astrofizică, şi ar cam fi nevoie de încă vreo 40 de astfel de telescoape. Vor participa peste 200 de elevi din 40 de ţări şi peste 120 de profesori coordonatori. E o onoare pentru judeţul nostru şi ar fi mare păcat să vadă străinii că nu avem telescoape ori alea care sînt îs de pe vremea lui Pazvante Chioru’. În sfîrşit, ultimul test la o astfel de olimpiadă este cel pe echipe (rezolvarea unor probleme de timp, de interior stelar, de calibrare a telescoapelor şi a altor instrumente etc.). Cea mai fascinantă este, cu siguranţă, proba a doua care se va desfăşura la anul pe platoul de la Pietrele Doamnei. Lotul nostru olimpic a prezentat de altfel, în Grecia, filmul cu viitoarea locaţie a olimpiadei. Adicătelea, judeţul Suceava. Au fost prezentate cărţi, pliante, cd-uri, albume cu judeţul şi alte materiale informative (cu sprijinul Centrului Naţional de Informaţii Turistice condus de Dan Burgheaua). Copiii ăştia au făcut reclamă Sucevei mai ceva ca o agenţie de publicitate. Pentru tot efortul lor şi al dascălilor lor, ei merită stima şi preţuirea noastră. Iustina Crăciun, fata de aur de la Fălticeni are reverenţa Jupânului de Salon.