Al treilea război mondial nu va fi între albi şi negri, islamişti şi circumcişi, catolici şi protestanţi, gravide măritate şi piţipoance, poponari şi puritani, atei şi bigoţi sau între abstinenţi şi machitori. Nu, al treilea răzbel mondial va fi între contribuabili şi contabilii care-i zăpăcesc zilnic cu tot felul de taxe, impozite, biruri şi alte forme de jecmăneală cinică. Probabil că atunci cînd se va umple paharul, fostele revoluţii anticomuniste, primăvara arabă şi alte cucuri dintr-astea de remaniere strategică financiară a lumii vor părea nişte desene animate cu soldăţei de plumb faţă de furia gloatei împotriva noii contabilităţi globale. Pînă una alta, hai să vedem ce-i la noi în ogradă, adică în România. Sîntem pe locul doi, după Ucraina, la numărul de taxe şi impozite. Şi ne aşteaptă un viitor şi mai sumbru. Deja, guvernarea USL a demarat propriul program de îngenunchere financiară a românilor. Se vor implementa noi taxe tembele (vezi taxa pe nevastă), fără a fi anulate vechile taxe, la fel de tembele, moştenite de la cei care ne-au jecmănit pînă acum. Ce naiba, trebuie să existe o continuitate şi-n spolierea asta naţională. Altfel se prăbuşeşte tot sistemul. Chestia e că sistemul nu-i prost. Are o deşteptăciune aproape cinică în a devaliza speranţele contribuabilului. Contribuabilul trebuie aburit, prostit de cap, uşor înfricoşat, dus cu preşul şi adus, pînă la urmă, în situaţia de a se considera singur infractor dacă nu plăteşte alte biruri în plus. Asta se face simplu. Se păstrează aceeaşi Mărie, căreia i se schimbă doar jalnica pălărie. Statul jubilează, iar contribuabilul netot din fire la capitolul finanţe crede că i s-a făcut dreptate. Toată porcăria poartă nume pompoase precum reorganizare, modernizare sau restructurare. De 23 de ani tot modernizăm sistemul de sănătate şi au dispărut cîteva sute de spitale, reorganizăm învăţămîntul şi au dispărut 2.000 de şcoli sau modernizăm armata şi avem acum trei generali la cinci răcani. La finanţe e la fel. Direcţii anti, direcţii contra, agenţii naţionale, direcţii fiscale, direcţii de strîngere şi constrîngere, de frecat menta şi de frînat libera iniţiativă. Concluzia e simplă. În spatele fiecărui nefericit de contribuabil rînjeşte cîte un contabil hrăpăreţ, care mai vrea şi premiu pentru zelul lui de a jupui lumea. În tot acest sistem financiar domneşte o ceaţă densă. Cetăţenii nu au nevoie să ştie ce şi cum devine chestia. Nici măcar oamenii din sistem nu trebuie să ştie prea multe fiindcă şi ei s-ar putea revolta. Mai nou, de la 1 august, Guvernul a inventat o nouă bulibăşeală. A desfiinţat şi a înfiinţat noi direcţii, agenţii şi gărzi şi alte DNA-uri dintr-astea fiscale. Direcţia de Finanţe Suceava şi-a pierdut personalitatea juridică şi a devenit o anexă a Direcţiei de Finanţe Iaşi. Evident că Petrică Ropotă, directorul Direcţiei de Finanţe Suceava, e ca motanul cel deştept. A căzut tot în picioare. E tot şef. Pe maestrul abacului l-a interesat doar persoana sa. În ceea ce-i priveşte pe subalternii săi, să se descurce fiecare cum poate. Îşi pierd serviciul, treaba lor. Fiind preocupat să-şi conserve poziţia de şef, Petrică Ropotă a uitat că este obligaţia sa să comunice cu subalternii, dar şi cu cetăţenii de pe stradă, cei care plătesc taxe şi impozite, şi inclusiv salariul domniei sale. Domnul Ropotă i-a ţinut pe subalterni într-o beznă totală, iar în ce-i priveşte pe contribuabili, aceştia chiar nu mai ştiau la un moment dat unde erau arondaţi cu impozitele, la Iaşi, la Suceava, la Unitatea de Primiri Urgenţe sau direct la Sfîntul Duh. Domnul fost şi actual şef a comunicat doar cu „Monitorul de Suceava”, de parcă acesta ar fi singurul canal media din judeţul nostru. Despre disperarea angajaţilor săi nu a scos o vorbă. Despre tentativa de sinucidere a unei doamne de la Direcţia de Finanţe Suceava, Petrică Ropotă n-a zis nimic, de parcă n-ar fi fost vorba de viaţa unui om. Pentru că i-a lăsat pe toţi cu ochii în soare şi şi-a văzut numai de propriile interese, domnul Petrică este jupânică. De pardon.
