E mişto cînd plagiatorii-s şefi de guvern, cînd barbugiii se ocupă de imaginea României în fotbalul mondial, cînd miniştrii noştri de externe ştiu să spună doar „îhî” în engleză, cînd şeful sănătăţii naţionale nu poate să zică „rîu, răţuşcă, rămurică” sau cînd agramaţii cu bretone de oieri şi diverse dame mustăcioase care n-au mai cunoscut de un secol efectele testosteronului au ajuns să exercite importante atribuţii publice. Unii dintre ăştia chiar poartă pe umeri sarcina grea de „demnitari”, deşi ei nu au nici o demnitate. Sînt mici licurici în blană de leu. La serviciu sînt zbiri, zmei neînfricaţi şi tartori faţă de subalterni, iar cînd ajung acasă iau poziţia ghiocelului în faţa soacrei, a nevestei, a menajerei cu neg pe nas şi chiar a căţeluşei Lola, care mîrîie mai aprig decît toate bipedele mai înainte pomenite. Cînd ai coloană vertebrală din margarină e normal să te dai Greuceanu în faţa subalternilor şi să fii mieluşel faţă de mahării care te-au numit politic. În dicţionarul zoopolitic asta se numeşte pupincurism oportunistic. Sau invers. Hai s-o lămurim. Ştim că stă în personalitatea vocală a găinii să strige cotcodac atunci cînd face un ou. În asta şi constă ADN-ul ei onomatopeic. Chestia naşpa e că în peisajul zoologiei publice descoperim comportamente de o uimitoare asemănare avicolă. Fosta doamnă Cocoş, tanti Nuţi, cîrîie la adresa lui Blaga, Ponta, Antonescu şi a altor orătănii din ograda politicii româneşti. Nu-i nici o mirare, atîta vreme cît istoria noastră ideologică are şi nume celebre în ferparul ei. Fostul mare primar al capitalei şi ilustru înaripat comunist, tovarăşul Gheorghe Cioară, sau superba ministră ceauşistă, tovarăşa Găinuşă, ne-au umplut istoria politică cu prestanţa lor avicolă. Această mică introducere a avut ca scop familiarizarea dumneavoastră cu o curcă din judeţul nostru numită politic pe un post de conducere cu care cotcodăcimea sa n-are nici o legătură. Vi-l prezentăm pe Cornel Vieru, noul director al principalului dispensar (poreclit spital) din Gura Humorului. Domnul acesta, de profesie jurist, a fost „uns” fără nici o vină clinică şef peste spitalul humorean. În virtutea „logicii” politice aşteptăm ca în fruntea Judecătoriei Humor să fie numit un ginecolog, la muzeu un factor poştal condamnat cu suspendare pentru că a umblat pe mai multe cărări, iar peste bazarul din Humor să fie numiţi ca directori Riga Crypto şi Lapona Enigel, ca expresie a unităţii de nezdruncinat a USL. Acestea fiind zise, mama ei de zicere, îi urăm noului domn director Vieru şi domnişoarelor Piggy din sistemul sanitar multe succesuri în munca de zi cu zi şi noapte cu noapte. Spitalul Gura Humorului era mai deunăzi pe cale să se desfiinţeze, adică putea ajunge club de popice, de păcănele sau de baluri pentru pensionarii îndrăgostiţi de vodevil. Unde era Cornel Vieru atunci? Păi, lucra pe la nişte bănci comerciale şi n-avea nici o treabă cu tifonul şi paracetamolul. La o vreme după ce spitalul a fost salvat de la pieire şi-a făcut apariţia şi domnul Vieru, dar nu oricum, ci cu tot felul de promisiuni. La cîte promite dumnealui, cu siguranţă nemţii, americanii, evreii şi englezii (dar numai ăia cu solidă glazură financiară pe ei) se vor îmbulzi să se trateze la spitalul domnului Vieru din Humor, lăsînd deoparte amărîtele lor de spitale universitare din străinătăţuri. În condiţiile în care sistemul medical este subfinanţat, iar spitale importante abia se descurcă cu banii şi cu personalul de specialitate, domnul Vieru şi-a propus să înfiinţeze nu mai puţin de patru secţii!!! De unde bani, domnule jurist, de unde personal calificat, domnule jurist, şi de unde pacienţi, domnule jurist! Cine ar prefera să vină şi să se trateze în secţii nou create la Spitalul Gura Humorului în loc să meargă la Cluj, la Suceava sau la Iaşi? Domnule Vieru, vă felicităm pentru numire, dar v-am felicita şi mai mult pentru demisie.
