Suceava cea cu vino-ncoa`

Cu unele excepții, inevitabile pentru acest picior de plai, această gură de rai plină de oameni din cale-afară de credincioși, foarte culți, foarte bine crescuți și extraordinar de bine intenționați, gala internațională de kickboxing din șanțul Cetății de Scaun a Sucevei a fost apreciată. A spus-o, în cadrul unei emisiuni la Radio Top directorul Muzeului Național al Bucovinei, doctorul în arheologie Emil Ursu: „Am primit reacții de tot felul după gală, și în proporție de 99,99% ele au fost pozitive. Evident, ca peste tot, au fost și nemulțumiri. De exemplu, că de ce a fost gala la Cetate? Fiecare are dreptul la opinie și noi nu am periclitat în nici un fel monumentul. 99,99% din opinii au fost favorabile și organizatorii s-au ocupat foarte bine de tot ceea ce a însemnat imagine. A fost monumental totul. Mereu se dădeau imagini din dronă cu Cetatea, dar și cu orașul. Promovarea Cetății de Scaun s-a făcut la un nivel foarte înalt, pentru că o transmisiune în 83 de state de pe cinci continente nu o faci în fiecare zi”.

Domnul Ursu e cel care a fost de acord să ofere kickboxingului șansa de a se desfășura la poalele monumentului istoric, însă a făcut-o după o perioadă de frămîntare și de consultare, pentru că nu știa dacă decizia sa nu cumva va inflama opinia publică.

Cei care au urmărit pe viu gala sau la televizor au fost impresionați de ce au văzut, iar organizatorul evenimentului, încurajat de reacțiile sportivilor și ale publicului, a promis că va reveni chiar anul viitor. Președintele Colosseum Tournament, Gabriel Georgescu, a afirmat: „Ne întoarcem în Cetatea de Scaun cu lecțiile mult mai bine făcute. Spectatorii vor sta pe scaune în două tribune mobile, cum se face în străinătate. Prin poziționarea celor două tribune mobile vom crea din drona de sus exact senzația unui amfiteatru. Sîntem în negocieri cu un artist internațional pentru partea de după gală. Gala de la Suceava vrem să devină un fel de Untold al sporturilor de contact la nivel mondial și atunci trebuie să lucrăm cu cei mai buni. Semmy Schilt se va întoarce, dar nu singur. Va avea încă doi-trei sportivi de renume mondial. Vrem ca tinerii din Suceava și din România să-i vadă și să facă poze cu oameni care au făcut istorie în acest sport. De asemenea, vrem ca publicul să-i cunoască pe acești sportivi și în afara ringului, că sînt oameni care au serviciu, și nu doar își dau pumni și picioare”.

La el acasă, la Cluj, Untold-ul este criticat din varii motive de mai multă lume, însă festivalul a mers mai departe și în prezent acesta are o notorietate mondială. Cu ajutorul kickboxing-ului, și notorietatea Cetății de Scaun și, implicit, a Sucevei va crește. 100.000 de simpozioane de specialitate și 10.000 de piese de teatru jucate în Cetate nu ar putea aduce atîta publicitate monumentului istoric cît aduce o gală sportivă transmisă în peste 80 de țări.

Apropo de evenimentul de la Cetate, dar și de celelalte evenimente la care municipalitatea suceveană contribuie financiar, viceprimarul Lucian Harșovschi a declarat în cadrul unei emisiuni la Radio Top: „În municipiul Suceava sînt multe de făcut și facem pe ici, pe colo, funcție de posibilitățile financiare și de atribuții. Dar viața e făcută să fie și trăită. E bine ca pe lîngă probleme de apă, canal, asfalt să mai aducem și bucurie sucevenilor. Faptul că finanțăm fel de fel de evenimente care aduc mîndrie și cinste Sucevei e un lucru bun. Vedem că-i un lucru bun prin prezența sucevenilor. Au fost Zilele orașului, unde a fost o prezență extraordinară. A fost gala internațională de kickboxing, unde am finanțat alături de Consiliul Județean. Simplul fapt că au spus Suceava – Orașul Cetății de Scaun de vreo trei-patru ori cînd erau în prime-time și aveau audiență în direct pe cinci continente a ajutat municipiul”.

Critici legate de modul de folosire a banilor publici vor exista mereu și tot mereu cetățenii vor vedea alte priorități, însă, așa cum a spus și viceprimarul, viața nu înseamnă doar asfalt, copaci, semafoare și țevi. Viața nu înseamnă doar casă, serviciu și iarăși casă, iar cu asfaltul, copacii, semafoarele și țevile nu poți ieși în lume.

Nu puțini sînt cei care se plîng că pleacă tineretul prin alte orașe, de la noi sau de aiurea, dar ei nu pleacă pentru că nu au asfalt, copaci, semafoare și țevi. Sau nu doar pentru asta.

Suceava trebuie să fie pentru cetățenii săi locul în care acestora le place să trăiască, iar pentru cei din alte părți locul în care aceștia vor să vină pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp.

Suceava trebuie știută ca locul unde se desfășoară un festival medieval, unul de blues și unul de rock, și o gală sportivă, nu doar ca județul în care se întîmplă tot felul de nenorociri din cauza apei, a focului sau a omului. Ca să fie cea cu vino-ncoa`, Suceava nu poate lăsa totul pe umerii peisajelor pe care ni le-a dat Cel de Sus și ai mănăstirilor rămase moștenire de la înaintașii noștri, ci trebuie să facă și ea ceva pentru a deveni atractivă. Și face cît se pricepe și ea în aplauzele sau huiduielile publicului autohton. Dar măcar face.