În intervenții la Radio Top Suceava, doctorii în istorie Florin Pintescu, Daniel Hrenciuc și Emil Ursu au criticat rînd pe rînd structura planurilor-cadru aflate în dezbatere publică, document care aproape că trimite la plimbare Istoria. Și nu o trimite singură, ci de mînă cu Geografia. Cei trei domni au nenumărate argumente pentru ca numărul orelor de istorie să crească, și nicidecum să scadă.
Consiliul Consultativ al disciplinei istorie din județul Suceava insistă că Istoria trebuie păstrată în trunchiul comun inclusiv la clasele a XI-a și a XII-a, și, în acest sens, a trimis la București memoriul intitulat ”Memoriu pentru redarea locului prioritar al istoriei în noile planuri cadru pentru învățământul liceal”, al cărui motto este „O națiune care nu-și respect trecutul este condamnată la pieire” – Nicolae Iorga. Facultățile de Istorie din România, printre care se numără și Facultatea de Istorie și Geografie din cadrul Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava, i-au transmis ministrului Educației, Daniel David, un memoriu în care propun soluții pentru studierea Istoriei în licee.
Însă, planurile-cadru au pus gînd rău și Limbilor Străine, după cum a remarcat profesoara universitară doctor Sanda-Maria Ardeleanu. Doamna Ardeleanu, care este coordonatoarea Bibliotecii Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava, a fost inspector școlar de limbi străine la Inspectoratul Școlar Suceava între 1986 și 1990 și cea care a făcut posibilă înființarea Alianței Franceze la Suceava. În mesajul transmis postului de radio înainte amintit se arată: ”Am luptat zeci de ani pentru ca limbilor străine sa li se acorde atenția necesară. În Europa se învață acum trei limbi străine. Franța a introdus latina în curricula de opționale. E halucinant cum, prin această măsura, ne întoarcem în timpurile negre ale învățămîntului românesc. Învățământul limbilor străine a făcut diferența între o epocă și cealaltă, adică între comunism și post-comunism în România. A fost o condiție a integrării europene, a internaționalizării învățământului românesc. Cum se poate ca cineva să atace miezul identității noastre românești și europene? E o lovitură neașteptată într-o realitate pe care am construit- o: plurilingvismul în Europa”.
Tot la Radio Top, președintele Pro-Educația Suceava, Traian Pădureț, a făcut apel la colegi să trimită amendamente la documentul Ministerului Educației, spunînd: ”Le-am repetat colegilor și repet și acum că dacă nu ne implicăm în momentul în care sînt puse în dezbatere publică niște schimbări ale sistemului de învățămînt, degeaba venim după aceea și ne arătăm nemulțumirea, după ce ele sînt deja publicate și este luată o decizie finală”. Însă, tot domnul Pădureț a declarat: ”Colegii noștri își exprimau îngrijorarea că degeaba ne batem capul în teritoriu cu propuneri, cu analize, pentru că nu vor fi luate în considerare”.
Oamenii din Educație spun că la aceste planuri-cadru s-a lucrat pe vremea Ligiei Deca și că noul ministru, Daniel David, nu ar avea nici o treabă cu harababura asta. Numai că domnul David, care provine din Clujul care este promovat ca fiind buricul pămîntului românesc, este un apărător al acestora. Cu tupeul specific unui membru al Grupului de la Cluj, Daniel David i-a spus într-o emisiune la Digi 24 doctorului în istorie Adrian Cioroianu, care insista că Istoria trebuie studiată obligatoriu pînă în clasa a XII-a: ”Acest model pe care îl apărați, în loc să veniți cu un model care am spus că merită regândit și după aia discutăm de număr de ore, este modelul care cu atâta istorie ne produce analfabeți funcțional după liceu. Oameni care știu pseudo-istorie, oameni care vorbesc despre dacopatii”. Deci, nu bulversarea constantă a învățămîntului românesc timp de 30 de ani și nu numărul redus de ore de istoriei îi face pe unii să vadă daci verzi alergînd pe pereți.
Și-acum ceva din puțul gîndirii marelui psiholog de la Cluj cocoțat la vîrful Ministerului Educației: „Vreți să fiți fericiți? Noi, deja, prin sute de studii, avem rețeta. Și rețeta fericirii este foarte clară. Primul element pentru a fi fericiți: definiți-vă setul valoric, faceți lucruri congruente cu ele. Veți avea sentimentul unei vieți cu sens și semnificație. Doi: iarăși studiile de psihologie arată că dacă vă găsiți acele trei – cinci puncte tari pe care le aveți ca persoană, și faceți lucruri congruente cu ele, apare sentimentul psihologic de viață bună. Și trei, care sunt comportamentele care vă produc plăcere. Eu tot timpul am recomandat o listă de șapte, până la zece comportamente. Fericirea implică toate cele trei comportamente: viața cu sens și semnificație, viață bună și viață plăcută. Altfel poți să cauți fericirea în viață, nu o vei găsi niciodată, și vei muri căutând-o”.
Și dacă tot veni vorba despre o rețetă a fericirii, pare-se că sistemul de educație românesc tare ar fi fericit dacă Prea Fericitul de la Cluj ar fi trimis acasă, ocazie cu care Educația ar respira ușurată, iar dumnealui ar avea mult mai mult timp să vorbească despre fericire cu celelalte monumente de inteligență și competență din buricul pămîntului românesc.
