Noile planuri-cadru, lansate în dezbatere publică pînă pe 6 martie 2025, au stîrnit controverse, în special în ceea ce privește trecerea unor ore de istorie la opțional. Despre importanța studierii istoriei a vorbit doctorul în istorie Daniel Hrenciuc, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Suceava:
”Sigur că există cele două discipline care au fost introduse între timp – Istoria evreilor. Holocaustul și Istoria comunismului, dar fără un context generalizat, un context explicit generat de studierea istoriei, ele nu pot fi abordate corespunzător și, culmea, riscă chiar să genereze efecte adverse. Astea două rămîn la trunchiul comun. Ele rămîn pentru că prin Legea Învățămîntului din 2023 au statut de discipline obligatorii. Istoria comunismului a fost introdusă anul acesta și Istoria holocaustului de doi ani, dar ideea este că nu poți face Istoria comunismului și Istoria evreilor fără să ai o bază solidă de la Istoria care vine pe filiera disciplinei ca atare. Este extrem de complicat să abordezi cele două discipline. Cum spuneam, efectele vor fi exact pe dos, pentru că nu trebuie să fii specialist ca să-ți dai seama de lucrul acesta.
Sigur că sîntem asigurați că prin curriculumul pe care elevul îl extrage din oferta școlii orele de istorie pot crește în anii terminali. Dar, să fim foarte serioși, noi trăim în învățămînt și avem conștiința a ceea ce se întîmplă în mod foarte realist. Cîți dintre elevi și părinți vor alege Istoria în clasele terminale, gîndindu-se la examenul de Bac și așa mai departe?! Un elev de la Mate-Info să-și aleagă Istoria este foarte greu de crezut… Asta ar vrea Ministerul și cei care au făcut aceste planuri să ne facă să credem. Noi nu putem fi chiar atît de naivi… Mă uit la cei de la Real, chiar și în contextul în care avem o singură oră: sînt extraordinar de solicitați, este foarte greu să-ți faci treaba acolo dacă nu te implici… dar acum, dacă nu ai nici măcar acea oră nu văd nici o șansă. Acum este o singură oră, dar ea dispare. La Bacalaureat se mai dă Istorie, dar la clasele de Uman. Problema e că am văzut că la Filologie dispare Istoria, ceea ce este absolut aberant. Eu am făcut Filologie-Istorie, cum era pe vremea lui Ceaușescu, și Istoria era materie de bază. La Filologie, Istoria este, pe lîngă Literatură, obiect de bază, dar dispare ca disciplină de Bacalaureat. Deci, este o abordare absolut de neînțeles.
Și cît de atractivă mai poate fi istoria ca profesie… Și nu e neapărat vorba doar de jobul nostru, ca să nu se înțeleagă… E vorba de viitorul acestor elevi, care vor intra complet debusolați într-o lume, repet, a informațiilor de tot felul, a dezinformărilor… a urii, pentru că acum sîntem într-o perioadă a urii iraționale, a falșilor Mesia și așa mai departe. Societatea este extrem de complicată și de împărțită… nu vor avea capacitatea să discearnă, pentru că istoria nu este doar despre educație patriotică sau memorare… are un rol mult mai amplu.
Vor crede că ne hrănim cu aerul munților, cu fructe de pădure… că noi ne-am numit cîndva Danemarca… niște lucruri… M-a sunat cineva și mi-a spus: <Domnule profesor, dar chiar așa, că uite, eu chiar am ajuns să pariez cu niște prieteni, la o cafea, că România s-a numit cîndva Danemarca…>. Deci dacă oamenii de o anumită cultură… Era un domn la un talk-show și a lansat această chestie cu Danemarca și, mă rog, imediat s-a dus în spațiul virtual și unii au luat-o ca atare. Bun, e o categorie de oameni care nu acceptă un argument și nici măcar o discuție. Deci, vă dați seama, tinerii care nu vor face Istorie și nu vor avea nici o bază, cine ne garantează că dumnealor vor ști să reacționeze, să interpreteze, să selecteze critic?! Adică să discearnă adevărul de minciună, asta e ideea… De unde vor avea ei? Nu vor avea. Se produce un hiatus teribil dintr-a IX-a pînă într-a XII-a. Și mergi direct la Istoria comunismului sau la Istoria Holocaustului… Unde e Istoria Românilor?! Mai e Istoria, cum spunea Bălcescu, <cea dintîi carte a unei nații>? Nicidecum. Am fost și eu întrebat cu cît mă plătesc evreii… (rîde) și tot felul de chestii. Și vorbesc de profesori! Nu vorbesc de părinți, nu vorbesc de oamenii obișnuiți…
Și la Geografie sînt aceleași discuții. Deci, un tînăr nu va mai avea nici sentimentul identitar, nici reperele geografice… Deci, cărei lumi, cărei comunități îi aparții, de fapt?! Că nu mai e nimeni… E ca și cum ți-ar trage covorul de sub picioare, nu mai e nici un fel de reper. Sigur, repet, în partea superioară se flexibilizează decizia elevilor, a comunității… Dar mie îmi este foarte greu să am încredere. Cine-mi garantează că vor alege elevii, repet, de la Real sau chiar de la Tehnologic, Istoria?”.
