Liderii liberali și social-democrați suceveni nu au ochi pentru profesionistul Petru Ghervan

Este o adevărată plăcere să stai de vorbă cu Petru Ghervan, un om care trăiește prin sport și pentru sport. Împins de la spate de faptul că au început înscrierile la Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava, dar și pentru că tocmai se reunise lotul echipei de handbal masculin de primă ligă CS Universitatea, l-am invitat în matinalul Radio Top pe profesorul universitar doctor Petru Ghervan, decan al Facultății de Educație Fizică și Sport și antrenor principal al echipei de handbal.

Cînd vine vorba despre sport, cu domnul Ghervan poți discuta absolut orice. Profesorul Ghervan este profesor, vorba aia, în handbal, dar nici înotul, fotbalul și tenisul nu-i sînt străine. În cadrul dialogului extrem de atractiv care s-a întins pe parcursul a 40 de minte, care au trecut ca 20, Petru Ghervan a vorbit despre fenomenul David Popovici, dar și despre bazele de antrenament care nu sînt atît de numeroase, iar cele care sînt nu-s toate foarte bine întreținute. A vorbit și despre factorii multipli care ar putea explica uluitoarea cădere a Simonei Halep din semifinala de anul acesta de la Wimbledon, cînd tenismena a cochetat deseori cu penibilul, după ce cu numai două zile înainte o desființase, pur și simplu, pe jucătoarea de pe locul IV mondial.

Domnul Ghervan a abordat și subiectul celor 40 de procente din numărul jucătorilor români care ar trebui să se afle în teren în cadrul competițiilor interne. L-a abordat din postura omului care, în calitate de membru al Consiliului de Administrație al Federației Române de Handbal, s-a zbătut vreme de 15 ani pentru a impune regula conform căreia echipele trebuie să aibă în teren minim doi jucători români din totalul de 7. De aceea, propunerea ministrului Sporturilor i se pare în regulă domnului Ghervan, mai ales că majoritatea echipelor sportive, mai puțin cele de fotbal, sînt sponsorizate de primării. Iar primăriile strîng bani din taxele și impozitele românilor, care români nu se mai pot bucura de rezultatele echipelor naționale pentru că acestea nu mai exisă. Nu mai există pentru că bazinul de selecție este foarte redus, fiindcă de multe ori tinerii de la noi sînt ținuți pe băncile de rezervă de sportivi din alte părți, care nu au nu-știu-ce valoare, iar ai noștri nici măcar nu au ce învăța de la ei. Petru Ghervan și-a exprimat convingerea că va exista o opoziție puternică la propunerea ministrului, în special din partea marilor cluburi de fotbal, cluburi care sînt ținute de oameni de afaceri care bagă bani și așteaptă rezultate imediate și nu au timp de pierdut cu creșterea tinerilor.

Fiind un antrenor care și-a făcut un scop din promovarea tinerilor și din descoperirea de noi talente, domnul Ghervan a insistat că terenurile de sport ale școlilor trebuie ținute deschise pe perioada vacanțelor. Cu completarea că între copii și profesorii de educație fizică ai școlilor trebuie să fie un dialog permanent, astfel încît copiii să poată fi supravegheați de un profesor sau de un părinte atunci cînd bat mingea.

Ținta CS Universitatea Suceava pentru viitoarea ediție de campionat? Prea devreme pentru un răspuns tranșant, dat fiind faptul că încă nu se cunosc loturile și ambițiile celorlalte echipe aflate în competiție. Poate o clasare în primele 10 locuri, dar mai ales promovarea la echipa mare a altor juniori. Și ar fi de unde, pentru că Suceava are nu mai puțin de 9 sportivi în lotul național de juniori. Juniori care, peste ani, poate vor confirma și la seniori, nu ca juniorii de la fotbal, iar România va redeveni o forță în handbalul european.

Petru Ghervan este ceea ce trebuie pentru sportul românesc, care nu se simte prea bine: încurajează sportul de masă și promovează tinerii. Și domnul Ghervan nu vorbește din cărți, ci o face din experiență, o experiență care ar fi trebuit să-l ducă în scaunul de ministru al Sporturilor sau măcar de ministru secretar de stat. Însă, liderii PNL și PSD de la Suceava nu au ochi pentru profesionistul Ghervan și de aceea nu le-a trecut prin cap ca la negocierile pentru formarea Guvernului să solicite o funcție ministerială importantă pentru acesta.