Sînt doi cetățeni în municipiul Suceava care se comportă ca și cum în cîteva zile ar urma să fie alegeri pe care sînt disperați să le cîștige. Este vorba despre primii certați ai Sucevei: Gheorghe Șoldan, președinte al Consiliului Județean și președinte al Organizației Județene a PSD, și Vasile Rîmbu, primar al Sucevei și fost președinte al Organizației Municipale a PSD, în prezent suspendat de PSD. Primul bate județul în lung și în lat la braț cu primari din partidul său și participă la tot felul de petreceri locale în cadrul cărora le vorbește celor veniți la o horă, un mic și o bere despre binele pe care-l face domnia sa județului și despre și mai binele pe care-l va face. Cel de-al doilea anunță fiecare flecușteț care se face în oraș, pe care-l îmbracă în niște fraze de care nu sînt capabili nici măcar cei mai buni profesori de literatură.
Însă, dincolo de mesajele electorale transmise de primii certați ai județului sînt lucruri care se fac. De pildă, municipiul Suceava este un șantier: se sapă și se montează tot felul de conducte, iar campania de asfaltare continuă într-un ritm susținut și tot mai multe zone arată din ce în ce mai bine. Se montează și bănci, spre bucuria cetățenilor de la bloc, care au unde să-și tragă sufletul și să mai schimbe impresii.
În ceea ce privește activitatea Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan tocmai a anunțat începerea lucrărilor la Muzeul de Științele Naturii: ”Astăzi (16 septembrie 2026 – n.r.) a fost emis ordinul de începere a lucrărilor și a fost predat amplasamentul constructorului. Este prima dintre cele patru clădiri publice din municipiu pe care le reabilităm cu fonduri europene nerambursabile. În câteva zile urmează fostul Centru <Speranța>, de pe strada Oituz nr. 15, apoi fosta Casă a Prieteniei, de pe Aleea Ion Grămadă nr. 1–3, iar în următoarele săptămâni și clădirea de pe strada Vasile Bumbac nr. 14. La muzeu sunt prevăzute izolarea termică a clădirii, înlocuirea tâmplăriei exterioare și refacerea completă a acoperișului. Vor fi modernizate instalațiile de încălzire, apă caldă și iluminat și vor fi montate sisteme de climatizare și ventilare. Lucrările includ și refacerea grupurilor sanitare, amenajări interioare și exterioare, inclusiv amenajarea terasei. Termen de execuție: 24 de luni”.
Tot pe 16 septembrie, Gheorghe Șoldan spunea că ”acum două săptămâni anunțam începerea modernizării DJ 176 Moldovița–Vatra Moldoviței–Frumosu–Vama. Astăzi, 10 dintre cei 17 kilometri sunt deja asfaltați, iar până la sfârșitul săptămânii viitoare vor fi gata și ceilalți șapte kilometri, inclusiv amenajarea acostamentelor. Am fost în această după-amiază din nou pe acest drum, pentru a vedea cum avansează lucrările. Tronsonul dintre Moldovița și Frumosu este finalizat, iar acum se lucrează în comuna Frumosu, în direcția Vama. După finalizarea asfaltării, urmează, în prima jumătate a lunii viitoare, realizarea marcajelor rutiere și refacerea trecerilor de pietoni. Drumul nu a mai fost asfaltat integral din perioada 2012–2014. La finalul lucrărilor, locuitorii celor patru comune, dar și turiștii care vin în această frumoasă zonă a Bucovinei, vor circula în condiții normale și de siguranță pe întregul tronson de 17 kilometri”.
Aceste știri nu fac o foarte mare audiență în mediul online. Pe undeva e normal, pentru că atît președintele Consiliului Județean, cît și primarul Sucevei nu fac decît să respecte ceea ce scrie în fișa postului. Cu totul alta ar fi fost situația dacă pe un site ori pe un cont de pe o rețea de socializare ar fi scris că nu știu care stradă din Suceava e plină de gropi ori că lipsesc băncile din fața blocurilor, iar oamenii nu au unde să-și tragă sufletul sau să schimbe impresii. Or, dacă cineva ar fi scris că Muzeul de Științele Naturii din Suceava mai bine ar fi închis decît să se prezinte în fața publicului atît de obosit și cu niște colecții atît de prăfuite, sau că drumul Moldovița -Frumosu este o rușine pentru județul Suceava, atunci ar fi apărut și like-urile, și emoticoanele de dezaprobare ori de ridiculizare, și comentariile aspre, și sfaturile, și, eventual, înjurăturile.
Ideea este că griul, partea întunecată ori nerealizată a lucrurilor și eșecurile atrag, aduc multă satisfacție și cheful de a exprima opinii, avizate sau nu, și aduc bucuria de a pune pe cineva la punct. Se vorbește, pe bună dreptate, ca în procesul educațional să se pună un mai mare accent pe dezvoltarea gîndirii critice. Da, dar în paralel ar trebui dezvoltată și gîndirea pozitivă, iar copiii, adolescenții și tinerii de azi să învețe să vadă și altceva, și nu doar ”bube, mucegaiuri și noroi”.
