Profesoara de biologie Gabriela Scutaru este o profesoară dedicată profesiei, altfel nu ar fi fost de acord să fie conducătoarea Centrului de Excelență în Educație Suceava. Un centru la care anul acesta sînt aproximativ 600 de elevi foarte buni, selectați în urma unor teste și ”antrenați” de 76 de profesori. În cadrul unei emisiuni la Radio Top, doamna Scutaru, cu care un dialog despre educație ”curge” foarte ușor și în timpul căruia, pe lîngă informații, afli și opinii foarte interesante, a spus că a observat un interes destul de crescut pentru matematică. Matematică?! Nu puțin sînt, părinți sau elevi, care se tot întreabă la ce-i bună matematica, la ce-i bună fizica ori la ce-i bună chimia.
În luna septembrie a acestui an, ministrul Educaţiei din Suedia, Johan Pehrson, declara că „şcoala trebuie să se întoarcă la elementele de bază” şi adăuga că se va pune un accent mai puternic pe învăţarea timpurie a cititului şi scrisului, precum şi pe matematică. „Acest lucru ar trebui să conducă la o mai bună oportunitate pentru elevi de a-şi dezvolta abilităţile de bază, cum ar fi cititul, scrisul şi număratul şi de a-şi atinge obiectivele în şcoală”.
Luna aceasta, ministra Educației din Franța, Anne Genetet, a declarat, conform Le Parisien, că o nouă probă anticipată de Bacalaureat la matematică va deveni obligatorie pentru toți liceenii din Franța începînd cu 2026. Această probă va avea loc la finalul clasei a XI-a, ca examenul la limba franceză, și va conta pentru calcularea notei finale la Bacalaureat, scrie Le Parisien. A întrebat retoric Anne Genetet: „Cum putem forma cetățeni liberi în secolul XXI fără să le oferim o cultură științifică și matematică comună, încă o dată, așa cum o facem pentru limba franceză?”.
”La ce-i bună matematica asta?”. Gabriela Scutaru: ”Matematica nu înseamnă doar calcul și cifre. Înseamnă dezvoltarea rațiunii, gîndirii logice, a foarte multor astfel de aspecte care te ajută mai tîrziu în viață. Școala nu este un loc de joacă. Școala da, într-adevăr, normal, trebuie să te dezvolte din multe puncte de vedere, dar înainte de toate școala este un furnizor de servicii și serviciile acestea nu sînt nimic altceva decît instrucție. Copilul respectiv trebuie să acumuleze niște cunoștințe, să-și dezvolte niște competențe. Nu se poate doar prin joacă, ci și prin rigoare și prin disciplină, pentru că altfel nu se poate”.
Zilele trecute, ”Adevărul” scria că ”elevii care vor intra în clasa a IX-a începând cu anul școlar 2025-2026 vor susține Bacalaureatul la Matematică sau Științe, indiferent de profilul ales, potrivit noii Legi a învățământului preuniversitar. Cu o deosebire: cine nu învață în timpul liceului Matematica intensiv va da o probă mai simplă, un test scris care să le verifice noțiunile de bază”. Cotidianul a citat-o pe profesoara de matematică Denisa Tănăsescu, de la prestigiosul colegiu bucureștean ”Ion Luca Caragiale”, spunînd: „Un elev care studiază Matematică își antrenează gândirea concretă, își antrenează creierul și reușește cu ușurință să facă tot felul de conexiuni. Își ține, practic, mintea <în priză>. Este o măsură foarte bună și necesară, căci Matematică le ține mintea trează, îi scoate din hibernare. (…) Trebuie să fim mai serioși. Nu se compară admiterea pe care am dat-o eu, cu admiterea care se dă acum. Înainte chiar se făcea carte. Acum, cel puțin din punctul de vedere al cunoștințelor la Matematică, elevii au scăzut foarte mult. Cunosc elevi de clasa a XII-a care nu știu să lucreze exerciții de clasa a V-a. Dar există și adulți în toată firea care nu știu să facă adunări și scăderi, nu știu să ducă o frază coerentă la bun sfârșit”.
Doar cu ”floricele pe cîmpii, hai să le-adunăm copii!”, cu plantat brazi, cu desene pe asfalt, cu figurine făcute din plastilină, cu suflat în coarne și cu un sistem în care toată lumea își dă cu părerea nu merge. De fapt, merge, însă nu cum ar trebui.
