În această perioadă, la Muzeul de Istorie, pe lîngă expozițiile permanente, sînt trei expoziții care pot fi vizionate, pentru că atît permite spațiul instituției muzeale, potrivit directorului Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu. De precizat, Muzeul Național al Bucovinei a implementat, începînd cu luna februarie 2024, proiectul cultural <Pe urmele barbarilor>, care include ”o aplicație de tip hartă interactivă ce ilustrează o epocă istorică frămîntată, cea a migrațiilor din așa-zisul ”mileniu întunecat”. Împletind patrimoniul cu tehnologia, combinate cu o ilustrare atractivă pentru toate vîrstele, <Harta Marilor Migrații> înlesnește explorarea într-o manieră interactivă și atractivă a rutelor de migrație, a ritualurilor și a materialului specific popoarelor, ilustrate multimedia, cu descrieri contextuale (situri, artefacte, îmbrăcăminte, armament etc.). Făcînd referire și la acest sistem interesant, educativ și tentant, Emil Ursu a vorbit la Radio Top despre faptul că, totuși, elevii nu prea vin la muzeu:
”Au început copiii să vină. Din păcate, cu elevii e o discuție. Tot mai mult, școala îi ține doar în școală, doar în clase. Și asta din cauza unor măsuri coroborate: Ministerul Culturii cu școlile, cu Inspectoratul… nu pot să iasă (din instituțiile de învățământ – n.r.) decît cu aprobarea directorului, în baza unui proiect, cu aprobarea părinților și așa mai departe. Asta în condițiile în care înțeleg că elevii ar vrea să vină la muzeu, dar sînt diverse opreliști.
(Dacă vrei să o faci, o faci, totuși). Cel mai bun exemplu cred că este Daniel Hrenciuc, care face eforturi, scrie proiecte, în fine. Dar mie mi se pare aberant, pentru că, uitați, expoziția cu istoria fracturată (250 de ani de la anexarea Bucovinei la Imperiul Austro-Ungar – n.r.). Păi, pentru elevii din mediul liceal este una obligatorie. Este un moment absolut important pentru istoria acestei zone. Or, eu sînt convins că nu vor veni nici un sfert din elevii municipiului Suceava la acea expoziție.
(Ar trebui ca toate clasele care fac istorie să vină). Am avut în primăvară două expoziții absolut spectaculoase ca piese, ca patrimoniu. Vorbesc de expoziția dedicata lui Nicolae Iorga și de expoziția dedicată lui Alexandru Ioan Cuza. De fapt, a fost cea mai mare expoziție organizată vreodată dedicată lui Alexandru Ioan Cuza, cu piese de la multe muzee, piese rare, care nu fuseseră scoase din depozite… Vizitarea a fost destul de slabă. Nu mai spun că a venit cineva care nici nu știa cine-i Iorga. Un absolvent de facultate.
Care-i rezultatul muncii fiecăruia? Noi, la muzeu, avem ca rezultat al muncii expoziții, parte de conservare, parte de restaurare, evidență și așa mai departe, plus numărul, se înțelege, de vizitatori. Plus o anumită sumă, autofinanțare stabilită de Consiliul Județean. Ne facem sau nu treaba în funcție de acești parametri. Care-i în învățămînt rezultatul muncii unui profesor? Absolventul. Ei, vedem ce se întîmplă la Bacalaureat, vedem ce se întîmplă cu absolvenții de studii universitare, păi este inadmisibil să auzi profesori din universitate care vin și spun <Domnule, nu poți să crezi așa ceva – termină facultatea și el nu știe îi scrie>. Păi, a trecut pe la tine… Chestia asta se întîmplă nu numai în România. Chestia asta, din păcate, se întîmplă în tot sistemul pe care noi îl numim Occident. În tot Occidentul. Celelalte lumi, paradoxal, nu au de-a face cu chestia asta. Eu mă uit la absolvenții din Republica Moldova, ăia vin tobă de carte. Eu mă uit la nivelul de cunoștințe.
Anul trecut am avut, am considerat eu, cea mai importantă expoziție: Nicolae Grigorescu. Sincer, eu am crezut că o să fie coadă la muzeu și am fost total dezamăgit. Total dezamăgit… Foarte, foarte multă lume nu știa cine a fost Nicolae Grigorescu”.
