Cîinii latră, candidatul trece (examenul)

Dacă de la momentul scrierii acestui articol și pînă la concursul pentru ocupare a funcției de arhitect șef al Sucevei nu ne-au invadat nord-coreenii, nu a apărut tulpina humoreană a virusului care a început să facă ravagii printre locuitorii județului, iar Teodora Munteanu nu a demisionat din funcția de viceprimar, atunci Ana Munteanu a ieșit învingătoare. Doamna Munteanu fiind singurul candidat pentru importanta funcție. Importantă și pentru orașul împînzit de tot felul de construcții manelistice, dar și pentru doamna arhitect, care s-a aranjat pe viață, avînd un salariu net de peste 8.000 de lei și toți banii trecuți pe cartea de muncă. Bașca faptul că pe doamna Munteanu nu o poate împiedica nimeni ca în timpul liber sau chiar în timpul orelor de program să facă proiecte pentru tot felul de sclifosiți care vor să aibă și ei locuințe cum au văzut în filme, chiar dacă în unele de serie ”C”.

Viceprimarul USR, Teodora Munteanu, s-a rezumat să publice informații despre studiile și cariera consilierei sale, însă a refuzat să lămurească o serie de chestiuni, cum ar fi: de ce un arhitect de succes, cum este prezentat Ana Munteanu, a ales să se angajeze consilier la un viceprimar pe un salariu de doar 3.000 de lei?; de ce doar consilierul viceprimarului s-a înscris la concurs și de ce concursul nu a fost anulat dată fiind lipsa concurenței, pentru că așa cum a stat Suceava fără arhitect șef de la prima sa atestare documentară și pînă în prezent, mai putea sta cîteva luni; cum este acceptată candidatura unui arhitect care a proiectat în bătaie de joc miniterenurile de sport de la minizona de agrement de pe miniTătărași?; cum poate candida cineva pentru postul de ”paznic” arhitectural, în condițiile în care doamna a proiectat monstrul de peste drum de Kaufland? Și întrebările ar putea continua în aceeași notă sau chiar cu o notă mai sus.

În campaniile electorale, Ana Munteanu a postat pe pagina sa de Facebook mesaje cum ar fi ”Teodora Munteanu pentru Suceava” și ”Votez duminică USR-PLUS”. Așadar, arhitecta Munteanu este useristă pînă în vîrful unghiilor de la degetele cu care a desenat schița blocului uriaș care a crescut ca un cactus pe stratul de lalele de peste drum de Kaufland. Așadar, miroase de la o poștă a operațiune de partid, a numire politică. Numire, în condițiile în care Ana Munteanu a fost singurul candidat.

USR s-a prezentat ca fiind altfel. USR s-a branduit ca un partid care este cu totul altfel decît partidele îmbătrînite în rele. În timpul protestelor de stradă de pe vremea cînd președintele României era Traian Băsescu și cînd PDL-ul începuse să o încaseze rău de tot din cauza șefului său suprem, puteau fi văzute pancarte pe care scrie: ”PDL – PSD, aceeași mizerie”. Anii au trecut, a apărut și USR-ul, care procedează fix la fel în ceea ce privește promovarea clientelei politice, așa că ar trebui să vadă lumina zilei pancarta cu ”PNL – PSD – USR, aceeași mizerie”.

Dacă USR-ul a reușit să pună mîna pe funcția de arhitect șef al Sucevei, asta e, nimic nou sub soarele politicii și administrației românești. Dar măcar să nu se mai dea USR-ul ăsta alb ca spuma laptelui, în condițiile în care au început să-i iasă pete și să i se vadă bubele din cap.

Cîinii, adică reprezentanții presei, au lătrat, însă caravana USR și-a văzut de drumul său către postul de arhitect șef al municipiului reședință de județ. Cîinii au lătrat, însă candidata USR pentru această funcție a trecut. A trecut examenul și a trecut USR-ul în categoria partidelor care una spun și alta fac, în categoria partidelor fără pic de rușine.