Bucuria unei mame de deputat
Vorba unei urături clasice, înregistrată pe o casetă audio bine pitită și găsită de mine pe la vreo 12 ani, într-un loc în care părinții mei credeau că nu-l voi dibui vreodată – „Stau și mă gândesc într-una…”
Mă gândesc la acești patru ani ce s-au scurs și în care am pornit la drum ca membru al unui partid deținător al cozonacului puterii, dar după nouă luni am făcut cunoștință cu gamela de terci rezervată Opoziției, unde cam singurul lucru pe care îl poți realiza este să te vaieți prelung și lugubru la adresa celor din noua Putere, fluierînd din tribune și prevăzând dezastre iminente. Mă gândesc la proiectele cu care am mers în prima zi de reuniune a grupului, ambițioase, grandioase, legate de legile malpraxisului, a prevenției, de introducerea în școli a educației financiare, protejarea pădurilor, centre de reabilitare. Ehei…
Am aflat apoi, exact ca în cazul unor emisiuni tv, că vocea și talentul nu sunt totul. Că dorința nu stă pe aceeași pagină cu putirința și că oricât de egali am fi, unii sunt mai egali decât alții, iar leii mari mănâncă întotdeauna primii. Pe aceleași considerente care dau dreptul leului dominant să mănânce primul, șeful de Departament apare ca prim autor pe articolul tău, unde nu a scris nicio virgulă. Legile cu răsunet mediatic sunt propuse și semnate ca inițiatori principali de către cei aleși. Aleși de Olimpul partidului, de îndumnezeiții care propovăduiesc umilința, egalitatea și democrația intrapartinică. Sanchi !
Am să ies acum din acest lanț al amintirilor nechinuitoare și dau filmul înainte la masa de Revelion pe care am avut-o împreună cu mama, la noi acasă. I-am povestit despre activitatea mea, despre cifre parlamentare, sute de întrebări, interpelări, minute la tribună, declarații politice, apariții media, propuneri legislative etc., cum ies cu fruntea sus din mandat. Aici, la fraza despre fruntea sus, mama a zâmbit și mi-a spus așa: „Răducu, am fost întotdeauna mândră de tine, dar de la o vreme nu mai îndrăzneam să spun nimănui că fiul meu e deputat. Oamenii urăsc visceral politicienii și nu mai e loc de întoarcere. Puteai să ai mii de cifre în statistici, tot pe ai lor îi puneau, iar cât despre proiecte, m-am rugat de fiecare dată când știam că pleci la București cu avionul la 5 dimineața și nu dormi în noaptea dinainte să nu te văd filmat dormind în scaun. Eu de asta mă bucur!”.
Joac-o pe asta, Răducu!
Radu Ciornei
Doctor în Microbiologie, Imunologie și Genetică Moleculară, cu studii făcute în România și în Statele Unite ale Americii. Fost deputat USR de Suceava în mandatul 2020-2024.
