Daniel Hrenciuc este doctor în istorie și inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Suceava.
”Iranul se clădește pe o istorie care, probabil, multora le scapă. Au avut unul dintre cele mai mari, mai puternice și mai bine organizate imperii din lume, Imperiul Ahemenid, respectiv Imperiul Persan. Au o tradiție militară excepțională. Pe de altă parte, regimul islamic este foarte bine organizat, la fel ca și Statele Unite și Israel. Și-au construit propriile scenarii. Și se vede foarte bine. Avem armata Artesh, care este numeroasă și destul de bine dotată. Dar, avem Corpul Gardienilor Revoluției, care sînt unități de elită și care practic controlează întreaga societate. Inclusiv, dezvoltă politici externe în zona relațiilor cu organizațiile teroriste, gen Hamas, Hezbollah, gen rebelii Houthi. Toate aceste entități care se suprapun, unele dintre ele sînt aproape chiar paralele, acționează atît în interiorul, cît și în exteriorul Iranului.
Apoi, relieful Iranului este unul muntos. Va fi nevoie, mai devreme sau mai tîrziu, de intervenții terestre. Și aici este foarte complicat.
Apoi, elementul religios este extrem de important, pentru că avem un fundamentalism de tip șiit. Comunități importante șiite avem și în Emirate, dar mai ales în Arabia Saudită, în Bahrain, în Azerbaidjan. S-ar putea miza pe poziția kurzilor, care dispun de unități militare bine înarmate, bine organizate, doar că, în cazul kurzilor, ei nu au o memorie foarte plăcută în raport de susținerea pe care le-a arătat-o Statele Unite. De fiecare dată cînd s-au mobilizat la luptă ei s-au implicat, dar după aceea au fost lăsați singuri. Oricum, conflictul din Orientul Mijlociu se va prelungi mult peste ceea ce s-a estimat inițial. Asta e foarte clar. (Trebuie să luăm în calcul faptul că Turcia are un conflict cu kurzii de lungă durată.) Turcia are cea mai mare armată din NATO, apoi baza americanilor este la Incirlik și, după aceea, sigur că problema aceasta kurdă privește și Irakul, și Iranul, și mai ales Turcia. Deci, e un fel de mers pe sîrmă pentru americani în problema kurdă. Depinde ce le promite, cum îi convinge pe liderii kurzilor să se implice. E foarte greu, fără să stîrnească sensibilitățile Turciei, să spunem așa.
La un moment dat, iranienii vor trebui să se îndrepte fie spre negocieri, fie spre alte formule, pentru că nu cred că vor rezista prea mult timp. Nu vor rezista, n-au cum. (Referitor la schimbarea de regim din Iran) societatea civilă trebuie să se implice, așa-numita societate civilă. În Iran e destul de mult spus societate civilă. Trebuie luatä în calcul și formula despre care se vorbea cîndva, despre un fel de democrație islamică. Dar, e destul de complicată și această formulă. Există foarte multe păreri conform cărora democrația și islamul nu prea se împacă. Exceptînd Turcia, unde, sigur, vedem ce fel de democrație este. În lumea musulmană nu există o democrație așa cum înțelegem noi. (Foto: Mojtaba Khamenei, BBC)
