În contextul inundațiilor devastatoare care au lovit județul Suceava, în special orașul Broșteni, Florin Senciuc, un sucevean stabilit de 25 de ani în SUA, a explicat ce se întîmplă acolo cînd apar astfel de dezastre.
”În primul și în primul rînd intervine Agenția Federală FEMA. Este Agenția Federală în caz de dezastre și ei sînt primii care intervin cu ajutorul cel mai mare. Dar cei care sînt deja în priză și încearcă să rezolve problema pînă apare FEMA sînt autoritățile locale. Astăzi, la știri, s-a prezentat o chestie din Texas, în care autoritățile statului Texas au făcut anchetă în care i-au luat la întrebări pe cei din județul respectiv, unde a avut loc catastrofa, și vreau să-ți spun că dintre cei responsabili, care trebuiau să fie acolo, trei dintre ei nici erau, unul dormea, doi erau în concediu sau ceva de genul ăsta. Deci trei din toată echipa locală n-au fost prezenți, cu toate că au fost avertizați, adică știau că o să fie probleme cu vremea.
Dar, revenind la subiectul principal, cei de la Agenția Federală vin cu tot ce înseamnă case mobile pentru cei care au rămas fără case, vin cu apă, mîncare, îmbrăcăminte și statul respectiv, evident, autoritățile locale și autoritățile statale după ce fac constatarea, adică de ce este nevoie, ei preiau greul, ca să zicem așa. Dar nimeni nu-i lăsat în urmă, bisericile locale iarăși colectează și distribuie tot ce înseamnă ajutor, Crucea Roșie locală este iarăși foarte implicată, e un alt sistem față din cel european, dar nimeni nu-i lăsat deoparte și nu se lasă, cum spuneam, nici pînă nu anchetează în detaliu ca să vadă pentru ca data următoare să nu facă aceleași greșeli.
Spuneam data trecută că ei nu au implementat un sistem de avertizare uniform, n-au băgat bani în sistemul respectiv, fiecare a fost anunțat dacă era abonat la serviciul de mesagerie pe telefon și uite că s-a ajuns în postura asta nefericită ca mulți tineri din tabăra respectivă să-și piardă viața. Nu este cazul pe coasta de est, două-trei persoane care au fost intervievate în știrea respectivă de pe canalul național spuneau că <da, ne-au anunțat, știam că o să vină ploaie, este afișat peste tot, dar nu s-a așteptat nimeni să fie așa de scurt și violent>.
Oamenilor li se face o casă, 99,99%. Nu cunosc cazuri de familii americane care să nu aibă casa asigurată. Deci, într-un fel sau altul, ești obligat să ai o asigurare minimă pe casă. Eu pot să-ți dau un exemplu personal – casa mea este asigurată în totalitate, vrînd nevrînd, pentru că nu este plătită integral. Deci, eu mai am de plătit rate la casă. Dar să zicem că am terminat ratele și casa e proprietatea mea. Tot sînt obligat să am o asigurare minimă pe casă. Dar, repet, nimeni nu-i lăsat deoparte – li se refac casele. Problema este dacă tu, ca proprietar, să zicem că nu mai ai casă, dacă dorești să faci casa în același loc sau dorești doar să încasezi cecul de la asigurare.
Ajutorul din partea statului nici nu se discută. De exemplu, hai să-ți spun cu cei din New Orleans, cînd a fost faimosul uragan de aproape a șters de pe hartă orașul. Foarte mulți de acolo au decis să nu mai facă acolo case. New Orleans-ul, peste 70% din oraș, este sub nivelul mării construit. Și pentru că au cedat digurile, foarte multe familii, persoane, mii de oameni au decis: <Nu avem nici o garanție că o să reziste digurile dacă le refac acum. Hai să plecăm!>. Și au plecat, au încasat cecul și au plecat. Dar cei care au rămas acolo, li s-au făcut, li s-au refăcut casele prin asigurare. Și dacă nu prin asigurare, prin autoritățile locale, dar acele sînt case sociale cum ar veni. Adică, minimaliste, cu două camere, o baie, pentru că foarte multă lume își face de exemplu o casă cu 3-4 camere și cu două băi. Cam așa e standardul. Dar sînt și case sociale. Iar cele de care îmi pomeneai tu, cele mobile, ele sînt doar pe perioadă scurtă. Adică, da, le aduci trei luni, șase luni, mă rog, pînă se pune la punct situația din zona respectivă”.
