Vine, vine, vineeee! Și zău dacă se poate face ceva. E vorba de debutul României în noua campanie de necalificare, de data aceasta în Liga Națiunilor, al cărei program din această ediție este unul de-a dreptul infernal și în nici un caz abordabil pentru fotbaliștii români, născuți obosiți și antrenați să fie din ce în ce mai obosiți, cu cît înaintează în vîrstă. Vorbim de înaintarea asta normală, de la juniorat către tineret și apoi seniori, cam de pe la 17 la 23 de ani, nu de old boys, să ne înțelegem. Obosiții ăștia profesioniști, născuți români și deveniți parcă tot mai români (cu tot ce implică asta!) de la un an la altul, după primele 3-4 etape dintr-un campionat unde mai mult se zace pe gazon decît se aleargă, fac niște meciuri de-a dreptul jenante, iar antrenorii îi apără permanent spunînd că ”startul de campionat e totdeauna dificil și i-a obosit peste măsură!”.
Ei bine, acum, tot amorțiții ăștia sînt chemați sub tricolor să joace 4 meciuri interțări în fix 11 zile, de vineri, 25 septembrie, pînă luni, 5 octombrie. Vă imaginați, nu? Ei bine, există totuși și un optimist: se numește Gheorghe Hagi și este selecționerul ”cu acte” al actualei reprezentative. Domnia sa se arată revoltat de faptul că toată lumea zice că amorțiții lui nu sînt în stare să bată pe nimeni și preconizează un parcurs de mare excepție în această campanie, anunțîndu-ne că va cîștiga primul meci, în deplasarea din Suedia, iar apoi altele și altele. Noroc că nu sînt decît 6 partide în total în grupă, că cine știe unde ne mai ducea dl. Gică. Poate nu urmărim aceleași meciuri.
Însă, din cele văzute de mine, cred că putem conta pe Radu în poartă și pe Rațiu în linia de fund. Ceilalți, indiferent cum se vor numi, ar trebui să fi început deja să pună lumînări. La rîndul meu, pun și eu, rugîndu-mă să nu luăm mai mult de 10-12 în cele 4 meciuri. Ar fi deja o mare realizare.
