După ce Norvegia a învins Brazilia cu 2-1, cu golurile înscrise de Erling Haaland, vîrful de atac a vorbit în numele Naționalei, spunînd: ”Schimbăm Norvegia!”. Carismaticul jucător a declarat: „Cred că secretul nostru este unitatea pe care o creăm prin fotbal. Cred că va schimba țara. Și, de asemenea, modul în care ne tratăm unii pe alții, faptul că sîntem cu toții prieteni. Exact așa ar trebui să fim întotdeauna”.
Schimbarea Norvegiei a început cu schimbarea impresiei pe care Lumea o avea despre această țară și despre locuitorii ei, dacă avea vreo impresie, înainte de Mondial. Cotidianul The Telegraph, preluat de ”Libertatea”, a scris că ”Norvegia, sub conducerea antrenorului Stale Solbakken, a impresionat publicul american cu un stil unic, completat de celebrarea lor <Viking Row>, devenită virală pe rețelele sociale. Fanii norvegieni au oferit un spectacol de neuitat pe străzile din New York, unde au intonat scandări sincronizate <Ro> în Times Square. Cererea pentru a asista la antrenamentele echipei a fost atât de mare încât, la Universitatea din Carolina de Nord, peste 20.000 de oameni au dorit să fie prezenți, deși organizatorii au putut găzdui doar 3.500.
Pe teren, Haaland continuă să fie o adevărată mașină de goluri. În afara terenului, însă, el s-a transformat într-o figură extrem de populară pentru fanii americani, chiar și pentru cei care nu sunt pasionați de fotbal. Serialul său de pe YouTube a înregistrat o creștere spectaculoasă a popularității – în doar 28 de zile de la începerea turneului, canalul său a înregistrat 37,5 milioane de vizualizări, o creștere de 535%, și a atras aproape 700.000 de noi abonați”.
Fie că că sînt jucători, spectatori, telespectatori sau numai norvegieni, toți norvegienii trag la vîsle în aceeași direcție. Prietenie și unitate. Cu prietenie și unitate a ajuns Norvegia unde a ajuns, și nu doar în fotbal.
În contrast, vedem ce se întîmplă la București, unde niște indivizi care-și spun politicieni, dar care sînt doar niște mărunți politruci avizi de funcții și de averi, țin o țară pe loc sau chiar o trag înapoi, din interese meschine personale și de grup.
Să ne uităm și la Suceava, unde ura, dușmănia, prefăcătoria, lăcomia și ipocrizia sînt la ele acasă. În loc să găsească soluții la problemele Municipiului Suceava, primarul Vasile Rîmbu și președintele Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan, foști parteneri de drum politic, se contrează public și-și transmit mesaje pline de venin prin interpuși, folosind un limbaj suburban sau chiar subcomunal. Apoi, primarul și cîntăreții săi în strună din Primărie demolează tot ce le iese în cale cu o satisfacție răutăcioasă. Totul este pe ambiții prostești, pe încordat mușchii, chiar dacă aceștia sînt cam fleșcăiți, pe îmbîrligături și coterii.
E bun cîte un eveniment cum este Campionatul Mondial de fotbal, pentru că mai vedem la lucru Lumea normală, în care se pune mare preț pe unitate, prietenie și omenie. Acest campionat i-a oferit lui Haaland posibilitatea de a-și demonstra talentul și calitățile umane la scară planetară, și nu doar în Europa noastră mică. Erling Haaland este un uriaș, și la propriu, și la figurat, iar cînd întorci privirea de la el și dai o raită pe la noi prin țară ori prin oraș, vezi cît de mici sînt cei care conduc România și Suceava. Și pentru că este vorba despre fotbal, în loc de cei mici se poate vorbi despre pitici.
