Ministra Educației din Franța, Elisabeth Borne, a anunțat că mini-seria Netflix „Adolescence” va fi material didactic în şcolile franceze începînd cu clasa a patra. Doamna Borne a spus că producătorul serialului difuzat pe Netflix „ne-a cedat drepturile” şi că, prin urmare, Ministerul Educaţiei va „oferi cinci secvențe educaționale pentru tineri bazate pe acest serial”.
Aceste extrase din mini-serie, care a fost deja difuzată în școlile secundare britanice, sînt „foarte reprezentative pentru violența care poate exista în rândul tinerilor” şi pot fi vizionate „cu sprijin pedagogic începînd din clasa a patra”, a mai spus doamna ministru. Conform doamnei Borne, un astfel de material este menit să contribuie la conștientizarea problemei „supraexpunerii la ecrane şi a banalizării violenței pe aceste rețele sociale”, precum şi a răspîndirii aşa-numitelor teorii de masculinitate, cercuri misogine care susțin violența împotriva femeilor.
Într-un număr al Jupânului din luna aprilie, în cadrul acestei rubrici, arătam că psihologa Doina Schipor, conferențiar universitar doctor în cadrul Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava, considera că mini-seria ”Adolescence” ar trebui vizionată și dezbătută în școlile de la noi. Mini-seria, care la noi este tradusă ”Adolescență coruptă”, este disponibilă pe Netflix și reprezintă un succes uriaș în toate țările în care este difuzată. Premierul Keir Starmer s-a întîlnit cu realizatorii mini-seriei și a decis ca aceasta să fie difuzată în toate școlile din Marea Britanie.
Într-o intervenție telefonică la Radio Top, întrebată dacă acest lucru ar trebui să se întîmple și în România, doamna Schipor declara: ”Cu siguranță. Ar fi chiar recomandat să se întîmple și ar fi foarte important să nu se întîmple doar ca o simplă difuzare, ci aceasta să fie urmată de o discuție. Adolescenții sînt foarte deschiși, au capacitatea cognitivă foarte bine dezvoltată la această vîrstă și le permite să poată să analizeze toate detaliile, toate amănuntele. Discuțiile asupra filmului ar permite o conștientizare și poate chiar o mobilizare la nivelul adolescenților pentru a-și oferi ei, unii altora, suport și sprijin în contextele de acest tip”.
Întrebată dacă la dezbateri ar trebui să participe un psiholog sau ar fi suficientă prezența dirigintelui, Doina Schipor spunea: ”Avem consilieri. Deja există consilieri în foarte multe școli, chiar și în mediul rural. Avem consilieri școlari care pot să preia acest aspect și poate fi un subiect foarte bun de dezbătut cu preadolescenții, cu adolescenții. De asemenea, avem diriginți care sînt pregătiți pe această componentă și care pot să preia dezbaterea. Cu siguranță, ghidarea de către un adult, chiar dacă nu este specialist în domeniul acesta al consilierii sau psihologiei, este binevenită”.
În tableta respectivă scriam că ”avem consilieri și avem și săli mai mari la școli unde pot să încapă mai mulți elevi pentru a viziona și a dezbate mini-seria, însă nu peste tot. Însă, în județul Suceava sînt și case de cultură, unele dintre ele nefolosite de multă vreme, ori săli de ședințe ale primăriilor care sînt folosite o dată pe lună și care ar putea fi deschise pentru elevi.
În ceea ce privește municipiul Suceava, este o sală aparținînd Consiliului Județean, despre care fosta conducere spunea că va fi deschisă și pentru evenimente ale publicului larg. Este vorba despre eleganta sală a <Unirii>, care ar fi numai bună pentru o vizionare și o dezbatere”.
Școala a trecut cu tot cu săptămînile ei verzi, albastre, rozalii și gălbui, cu săptămînile altfel decît altfel, însă nimeni a avut inițiativa de a-i invita pe elevi la vizionarea mini-seriei și la dezbateri pe marginea acesteia, de parcă elevii noștri sînt rupți de lume și nu sînt și ei expuși pericolelor existente pe rețelele de socializare care au consecințe în viața reală. Păcat că județul Suceava nu este o regiune din Franța. Măcar pentru o vreme, cît să vadă copiii filmul și să-l dezbată.
