În urmă cu 23 de ani, la solicitarea conducerii Redacției BBC Radio în Limba Română, m-am deplasat în județul vecin și prieten Neamț, mai exact în municipiul Roman, pentru a realiza un reportaj. Redacția primise o sesizare din partea unui cetățean din localitatea respectivă după apariția unei taxe pentru ”apa meteorică”, de care puțină lume auzise pînă atunci.
Iată parte din relatarea de la vremea respectivă, doar parte, fiindcă nu mai am înregistrările cu spusele celor cu care am stat de vorbă: ”Pe lîngă impozitele, taxele şi cheltuielile de întreţinere pe care trebuie să le achite lunar, locuitorii municipiului Roman sînt obligaţi să plătească şi o taxă pentru <apa meteorică>. Acest lucru a fost stabilit într-una din şedinţele Consiliului Local, în baza unei Hotărîri de Guvern. L-am întrebat pe viceprimarul Vasile Cojocaru ce-i aia <apă meteorică> şi de ce trebuie ca romaşcanii să dea în fiecare lună cîte 384 de lei de persoană (…).
Nu toţi cei 75.000 de locuitori Romanului trebuie să plătească pentru apa de ploaie, ci numai persoanele care stau în imobile care sînt legate la reţeaua de canalizare a municipiului. Primăria şi societatea de gospodărirea comunală, Goscom, au făcut media precipitaţiilor din ultimii 15 ani şi aşa au ajuns la concluzia că romaşcanii trebuie să plătească lunar pentru jumătate de metru cub de apă. Mai mult, directorul Goscom, Eduard Corduneanu, spune că noua staţie de epurare a oraşului, construită cu bani puşi la dispoziţie de guvernele de la Copenhaga şi Bucureşti, are un sistem de contorizare performant care arată cîtă apă de ploaie intră pentru a fi prelucrată.
În oraşul în care se plăteşte o taxă pentru <apa meteorică>, lumea nu prea trebuie să plătească pentru apa caldă şi apa rece. La acest moment nu se furnizează apă caldă, iar apă rece se livrează după programul 5.00-11.00 şi 15.30-23.00. (…) În municipiul Roman, din judeţul Neamţ, marile întreprinderi au făcut reduceri masive de personal, iar societăţile nou create n-au reuşit să absoarbă prea multă forţă de muncă, ceea a adus şomajul la o cotă de peste 30 de procente. Ziaristul romaşcan Cristian Galan îmi spunea că în perspectivă nu se aşteaptă scăderea şomajului, ci trecerea oraşului în categoria localităţilor defavorizate.
În oraşul în care nivelul şomajului este mult peste media pe ţară nu se plăteşte doar taxa pentru <apa meteorică>. Deliberativul local s-a grăbit să pună în practică o altă Hotărîre de Guvern, aşa că a votat pentru introducerea <taxei pe vapor>. (…) Sînt obligate să plătească <taxa pe vapor> toate persoanele domiciliate în Roman, indiferent că ţin ambarcaţiunea pe lacul din localitate sau în port la Constanţa. După cum spunea domnul Cojocaru, doar o singură persoană a plătit respectiva taxă. Cu siguranţă că bugetul municipalităţii ar fi fost mult mai cîştigat dacă, în 1993, controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, proprietarul mai multor ambarcaţiuni în Delta Dunării, nu şi-ar fi luat buletin de Bucureşti”.
În jurnalul Intermedia TV Suceava de vineri, 30 mai 2025, colegii au prezentat o știre al cărei cap era următorul: ”O informație falsă a circulat recent online: din 1 iulie 2025, folosirea apei de ploaie fără autorizație ar fi interzisă, iar amenzile ar ajunge la 10.000 de euro. În emisiunea <Prima Oră>, Ciprian Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România, a arătat că această afirmație este o minciună și nu are nici un temei legal. Și Ministerul Mediului a confirmat oficial că nu există nici o lege care să interzică folosirea apei de ploaie în gospodării. Prin urmare, anunțul viral este un fals”.
În 2002, în România nu erau rețele de socializare, aceste bulevarde informaționale pe care circulă și tot felul de bazaconii. Probabil că dacă ar fi existat, s-ar fi viralizat știrea conform cărei nemțenii, sucevenii, ieșenii și ceilalți români trebuie să-și cumpere cîte o ambarcațiune ca să plătească taxe la primării, pentru ca acestea să încaseze cît mai mulți bani, pentru a se putea scălda în lux.
