Profesoara Alina Cuciurean, directoarea Colegiului Silvic ”Bucovina” Cîmpulung Moldovenesc, a văzut partea plină a paharului după anunțarea rezultatelor la simularea Bacalaureatului. Anul acesta, în județul Suceava, ponderea elevilor de clasa a XII-a care au avut medii de peste 6.00 a fost de 47,18%, față de 43,27% în 2024.
Într-o intervenție telefonică la Radio Top, doamna Cuciurean a declarat: ”E un rezultat bun. E un rezultat mai bun decît anul trecut. Dacă este să comparăm rezultatul din luna martie a anului trecut cu ceea ce s-a întîmplat acum sîntem pe drumul cel bun. Sîntem în creștere. Bine, cînd spui mai puțin de 50% nu sună chiar bine”. Alina Cuciurean a ținut să sublinieze că ”trebuie să ne gîndim la faptul că elevii poate nu iau chiar atît de în serios această simulare și trebuie, în primul rînd, să ne gîndim la faptul că școlile tehnice, pentru că din punctul acesta de vedere vă vorbesc acum, au foarte mulți elevi care vin pentru a-și lua certificatul acela de competențe profesionale. Elevii vin pentru a învăța o meserie și nu se duc mai departe către studiile superioare. Acesta este și cazul nostru, dar e de admirat prezența elevilor la aceste examene de simulare din respect pentru școlile lor. Indiferent dacă acești elevi se duc către Bacalaureat sau nu, la simulare au fost prezenți”.
Este foarte importantă sublinierea făcută de directoarea Colegiului Silvic ”Bucovina”, una care explică pe undeva de ce procentul de promovare este unul modest. Referindu-se în continuare la adolescenții a căror țintă nu o reprezintă Bacalaureatul, ci diploma care atestă faptul că știu o meserie, doamna Cuciurean a spus: ”Vin, învață o meserie pe parcursul a patru ani, iau certificarea meseriei și se duc mai departe. Este foarte, foarte important faptul că ei au înțeles și au înțeles și părinții lor că poate nu pot să ia un examen de bacalaureat, au înțeles care le sînt limitele. Și asta este extraordinar de important, și pe asta se lucrează foarte mult în ultimii ani cu părinții, cu psihologii, cu agenții economici, ca să ne știm limitele. Cu toții vrem studii cine știe în ce locuri, dar… Să vedem și cît putem, și la asta lucrăm cu copiii noștri, să vedem exact unde putem să ajungem și să-i ducem pe copii acolo unde pot ei să ajungă, nu unde vrem noi și nu unde vor părinții”.
Și ar mai fi o explicație pentru rezultatele de la simulare, care oricum se vor îmbunătăți la examenul propriu-zis, după cum s-a demonstrat în anii precedenți: ”Atît de mult am investit în tot ceea ce înseamnă digitalizare. Ei cu un singur click își iau informațiile, dar tiparul examenului este același. Ei nu mai au răbdare să stea trei ore, nu au răbdare să citească enunțul unei probleme. Nu au răbdare să stea în bancă și să scrie de mînă. Și poate ar fi bine să ne reîntoarcem un picuț la scrisul acesta de mînă, la cititul unei cărți clasice. Noi i-am obișnuit cu tehnologia asta și ei sînt tot în fața unei hîrtii care le pare străină. Ei sînt cu butoanele, dar examenul e cu stiloul în mînă și cu pixul. (…) Aș reintroduce simulările și la clasa a XI-a. Ar prinde extraordinar de bine, s-ar obișnui cu formatul examenului, cu tot ceea ce ține de un examen, astfel încît cînd sînt puși în fața tezei la examenul de bacalaureat să se concentreze doar asupra subiectului. Să știe să-și dozeze timpul. Și aici avem o problemă. Dar lipsa asta de concentrare, de atenție, lipsa de răbdare… Cred că digitalizarea asta ne-a făcut și bine, dar, uitați, și mai puțin bine”.
Așadar, elevii sînt pregătiți într-un fel, dar examenul îl dau cum se dădea pe vremea cînd profesorii aflați în pragul pensionării erau elevi. Este ca și cum un fotbalist care se pregătește ca vîrf de atac ar fi pus în poartă la meciuri. Sau ca și cum un atlet care este antrenat să alerge pe suta de metri este înscris în competiții la 5.000 de metri.
Pentru rezultatele modeste obținute la diferite examene nu copiii și adolescenții sau nu doar ei sînt vinovați, ci oamenii mari, care nu-i înțeleg pe aceștia și îi pun să joace după niște reguli pe care ei le consideră valabile.
