Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfinția Sa Calinic, continuă dialogul cu enoriașii pe pagina oficială a Arhiepiscopiei, în cadrul rubricii ”Răspunsul ierarhului”. Unul dintre credincioși este nemulțumit că slujbele de la Mănăstirea ”Sfîntul Ioan” au loc în aer liber chiar și atunci cînd aerul este sufocant sau este încărcat de stropi de ploaie ori de fulgi de nea: ”De ce la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou se preferă să se slujească pe o scenă, fie și în condiții meteo nefavorabile? E dificil și pentru slujitori, și pentru credincioși. Ar fi util să se acorde Catedralei <Nașterea Domnului> rangul de Catedrală Eparhială și statutul implicit de mănăstire, dacă se poate sluji în ea. Sau măcar la anumite praznice s-ar putea sluji în ea…”.
În răspunsul arhiepiscopului se arată: ”Referitor la slujbele de la Mănăstirea <Sfîntul Ioan cel Nou>, pentru numărul mare de credincioși participanți la slujbele din duminici și sărbători ar fi necesară o biserică de dimensiunile Catedralei Mîntuirii Neamului; or, neavînd o astfel de biserică, din respect față de credincioșii participanți, preferăm să slujim afară. În zilele de rînd se slujește în catedrală și în paraclis. (…) Cît despre Catedrala <Nașterea Domnului>, aceasta rămîne biserica de suflet a celor care au construit-o, avînd încă de la început statutul de biserică de parohie. Noi, dacă vom primi terenul solicitat, ca cei care nu dorim muncă străină, vom construi o catedrală cu toate dependințele necesare unui astfel de edificiu; chiar mai mult: un spital, un așezămînt social, spații dedicate activităţilor educaţional-culturale şi muzeistice etc.”.
ÎPS Calinic face referire la cele 20 de hectare de la Stațiunea de Cercetări Agricole care porniseră spre Arhiepiscopie, dar care au fost stopate pe drum de președintele Klaus Iohannis, care este de altă religie decît cea creștin-ortodoxă și care a sesizat Curtea Constituțională în ceea ce privește transferul de terenuri. Într-o altă exprimare publică, Înaltul Calinic a demonstrat că este hotărît să meargă pînă la capăt în ceea ce privește construirea unui centru eparhial: ”(…) contrar opozițiilor unor credincioși de conjunctură, Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, cu ajutorul lui Dumnezeu, se va face!”.
Argumentele Înaltului Calinic care au fost expuse într-o declarație publică de mari dimensiuni nu pot fi contestate de un enoriaș de rînd, și încă unul care nu trece atît de des pragul lăcașurilor de cult, precum autorul acestor rînduri. Totodată, este de apreciat determinarea de care dă dovadă Înaltul Calinic, o determinare probată pînă în prezent prin multele schimbări pe care le-a făcut de cînd se află în fruntea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Totuși, iertat fie-mi, Înaltpreasfinția Voastră, o să-mi permit cîteva sublinieri făcute cu toată buna credința de care sînt capabil. Sîntem în anul 2023 și dacă ați face un pas spate, cît să ieșiți din bula în care trăiți, ați putea vedea mult mai bine tabloul societății actuale. Dacă ieșiți dintre preoții care vă sărută mîna atunci cînd vă întîlnesc și dintre oficialitățile cărora le-ați oferit fel de fel de distincții pentru a le mulțumi pentru generozitatea arătată față de Biserică și pentru a le cîștiga bunăvoința, ați vedea că lucrurile s-au schimbat foarte mult.
Numărul credincioșilor practicanți este în continuă scădere, iar această tendință este ireversibilă. Numărul lăcașurilor de cult este suficient pentru cîți credincioși sînt, lucru care se poate observa perfect în Noaptea de Înviere, atunci cînd rar cîte un drum public este blocat de masa de credincioși venită la slujbă. O fi Catedrala de pe Mărășești din municipiul Suceava o biserică de parohie, și nu o catedrală episcopală, dar din punct de vedere al dimensiunii aceasta este una uriașă, iar credincioșii, și cei practicanți, și cei de ”eveniment”, o consideră catedrală în adevăratul sens al cuvîntului. A fost nevoie de 30 de ani și de eforturi financiare colosale pentru a se finaliza lucrările de zidire a acestei catedrale, care mai trebuie și pictată, operațiune care va mai dura alte zeci de ani. Chiar dacă Înaltpreasfinția Voastră dați dovadă de determinare, credeți că veți putea face mai repede o altă catedrală? Cu ce bani? Administrațiile locale abia se descurcă cu problemele curente ale localităților, iar oamenii de afaceri nu se simt prea bine. În plus, este altă generație de oameni de afaceri, diferită de cea care a fost educată să nu lipsească de la nici o slujbă religioasă importantă.
Dacă permiteți, Înaltpreasfinția Voastră, priviți-i mai cu atenție pe enoriașii care vin la biserică. Toată lumea vine îmbrăcată cu hainele de duminică, dar unele dintre haine și-au însoțit proprietarii la biserică sute de duminici sau poate mii, din motive lesne de intuit. Construcția faraonică la care gîndiți, Înaltpreasfinția Voastră ar umbri locuințele de cîțiva metri pătrați în care își duc existența mulți dintre credincioși și ar săpa un șanț adînc între Biserică și enoriași, un șanț cărora acestora le-ar fi greu să îl treacă.
În ceea ce privește spitalele și muzeele, acestea trebuia să le construiască și să le îngrijească alte instituții, care sînt plătite pentru asta.
Este de înțeles dorința Înaltpreasfinției Voastre de a intra în cărțile de istorie și de a rămîne acolo pe veci. Dar o puteți face mult mai simplu decît v-ați propus, și nu cu atîta consum de bani, de timp și de energie: doar trebuie să aveți grijă de moștenirea primită la instalarea Înaltpreasfinției Voastre în fruntea Arhiepiscopiei, în special de mănăstirile zidite cu secole în urmă. Atît.
