Sigur că vă e cunoscută de la jurnalele de știri întîmplarea de săptămîna trecută, cînd o instituție care ar trebui să promoveze, să susțină și să valorifice personalitățile cu adevărat marcante ale unei părți importante a spiritualității românești s-a prevalat de prevederile unei legislații cretine, absolut aberante, pentru a umili un personaj cu adevărat legendar al rock-ului românesc: Nicolae Covaciu (pe numele său din acte) și implicit produsul talentului și eforturilor sale imense, grupul Phoenix, emblema incontestabilă a ceea ce a însemnat rock-ul pentru milioane de români într-o epocă în care pînă și ascultatul acelei muzici era adesea considerat delict.
Lui Nicu Covaci, sindicatul numit Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (ptiu!, în Anglia îi zice normal, ca la oameni: Musicians` Union!) îi contestă calitatea de compozitor! Lui, celui care a compus Andrii Popa, Nunta, Mica țiganiadă, Nebunul cu ochii închiși, Canarul, etc. și iar etc., în total în jur de vreo 100 de piese intrate direct în istorie! Banda aia de nepricepuți i-a cerut (după lege, fi-v-ar legea comunistă să vă fie!) enormului muzician Nicolae Covaciu să dea un examen scris! Pe care, conform unei hîrțoage oficiale, l-au notat cu media (!!!) 7,60, adică sub media 8,00 care i-ar fi asigurat statutul de „compozitor” și implicit dreptul la pensie.
Pare Kafka. Deci: nu albumele și single-urile care se vindeau instantaneu, nu sălile de concert pline, nu terasele pline de la mare, nu turneele prin toată țara, nu zecile de melodii cîntate de milioane de români îi conferă statutul de compozitor, ci… lucrarea scrisă notată de niște unii pe funcții!
Ați înțeles acum de ce Phoenix au fugit? Înțelegeți și de ce acum ne fug copiii? Nicu nu e compozitor. E „doar” bun de patrimoniu, nepricepuților! (Foto: pagina de Facebook a artistului)
