Întrebat fiind ce crede despre viaţa umană, marele Pitagora a spus: „Seamănă cu Jocurile Olimpice. Unii fac comerţ şi se gîndesc numai la cîştig, alţii vor să dobîndească glorie prin luptă şi, în fine, ceilalţi sînt nişte simpli spectatori”. Comparaţia asta poate fi aplicată şi politicienilor. Unii intră în viaţa publică doar pentru cîştig, pentru propriile privilegii, alţii o fac pentru glorie şi, în sfîrşit, cei mai mulţi sînt simpli spectatori, adică habar n-au cu ce se mănîncă politica şi nici de ce au ajuns ei acolo. Marea majoritate e prea puţin interesată de problemele comunităţii. Toţi politicienii vor bani şi glorie, şi, dacă se poate, niţică imunitate, ca să nu-i poată agăţa procurorii ieşiţi la pescuit. Scena politică suceveană nu-i mai brează decît aia de la Bucureşti sau ca altele de-aiurea. Toate par croite de acelaşi stilist. Desenul e simplu. Omul politic bate din gură în campania electorală, toarnă minciuni şi promite marea cu sarea, executînd o imensă prosteală colectivă. După ce cîştigă alegerile, devine brusc amnezic şi uită tot ce a spus, şi se ocupă doar de propria lui căpătuială. Tre’ să facă banul gros cît mai rapid, fiindcă nu se ştie ce urmează. Evident că atunci cînd e cu sacii-n căruţă, politicianul mioritic e total dezinteresat de problemele comunităţii. Cînd vine şi nota de plată, adică atunci cînd urna îi dă papucii, interesul politicianului pentru comunitatea din care face parte dispare cu desăvîrşire. Omul politic adevărat este un om al Cetăţii. Fie că e la putere, fie că e în rînd cu toţi ceilalţi cetăţeni, el rămîne în slujba comunităţii sale, chiar dacă nu mai poartă sceptrul şi prerogativele demnitarilor. Pe scena suceveană se vede cu ochiul liber acest lucru. Sînt mulţi care după ce au pierdut ciolanul s-au dat la fund şi aşteaptă ca popîndăii să speculeze noile oportunităţi electorale. Pînă la viitoarele alegeri nu fac nimic, pentru a nu-şi consuma din energia fariseică. Sînt, însă, şi oameni de bună credinţă, de substanţă şi rafinament, care, chiar dacă nu mai au vremelnic frîiele puterii, se implică în continuare în viaţa comunităţii. O astfel de persoană este Angela Zarojanu, fost viceprimar şi subprefect al Sucevei. Ea este adepta ideii că „ajutîndu-i pe ceilalţi, ne putem face viaţa mai bună”. Nu o dată, din postura de simplu cetăţean, Angela Zarojanu a sărit în sprijinul celor năpăstuiţi. S-a implicat în ajutorarea copiilor autişti, a celor cu sindrom Down, dar şi în promovarea tinerilor talentaţi din judeţ. Proiectul „Femei de Succes! Performanţă la superlativ” este deja un brand al competitivităţii în Bucovina. Fundaţia SEVA (Şanse Egale Valoare Autoritate) şi Asociaţia „Edumax” sînt două entităţi civice care au stat în spatele multor manifestări de excepţie organizate la nivel de municipiu sau judeţ. Angela Zarojanu a primit numeroase premii, distincţii şi diplome tocmai pentru că s-a implicat extrem de activ în promovarea femeii în societate. Ea este coautor al volumelor „Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti” şi ”Forţa politică a femeilor”, cărţi cu o reală substanţialitate ideatică. Aproape că nu există campanie umanitară în care să nu regăsim numele doamnei Zarojanu. Ştie să coaguleze în jurul său instituţii publice, de învăţămînt, de artă, organizaţii civice sau simpli cetăţeni. Ultima ispravă e aceea că l-a adus pe Alex Ştefănescu, reputat critic şi istoric literar, la o întîlnire cu sucevenii, dar şi cu locurile natale ale acestuia. Librăria Cărtureşti şi Biblioteca I. G. Sbierea au fost neîncăpătoare pentru publicul sucevean, iar maniera maestrului de a dialoga cu sine şi cu fanii săi a încîntat pe toată lumea, constituindu-se într-un „recital” de inteligenţă, erudiţie şi rafinament. Pentru frumosul cadou pe care Angela Zarojanu şi colegele sale l-au făcut sucevenilor de Moş Nicolae, o desemnăm pe distinsa noastră colegă (are propria emisiune la Intermedia TV) drept Jupâniţă de Salon.
