Sînt locuitori ai municipiului Suceava care nu s-au obișnuit cu statutul de sucevean. Sînt cetățeni pentru care coșurile de gunoi reprezintă un element de decor inutil ori care consideră că este sub demnitatea lor să ridice capacul de la buncăr și de aceea lasă pungile cu gunoiul neselectat lîngă acesta. Spațiile din jurul blocurilor sînt lăsate pradă buruienilor, iar mașinile sînt cocoțate pe unde te aștepți mai puțin. Mașinile lăsate pe avarie în mijlocul drumului nu reprezintă o excepție și fiecare construiește unde vrea, cînd vrea și cum vrea. Sînt locuitori ai Sucevei care nu văd ce fac sau nu fac ei, în schimb sînt extrem de critici cu tot ce mișcă în orașul ăsta, rîul, ramul. Dacă se taie un copac bătrîn de ce se taie, dacă nu se taie de ce nu se taie, dacă se desființează un gard viu de ce se desființează, iar dacă nu este tăiat și devine un adevărat coș de gunoi de ce nu se taie. Dacă se pun bănci pe marginea drumului de ce se pun, iar dacă nu se montează de ce nu se montează ca pe alte străzi. Dacă se face o zonă de agrement pe malul rîului Suceava de ce s-a făcut într-o zonă inundabilă, iar dacă nu se face de ce nu s-a făcut și terenul a fost lăsat în paragină. În Suceava nu ai ce face, Suceava este un oraș urît, oamenii din Suceava nu sînt cum sînt cei de prin alte părți. Lucrul acesta este spus cu voce tare și aici, acasă, la Suceava, dar și prin alte părți pe unde merg sucevenii noștri. Suceava pare un oraș în care unii oameni stau doar pentru că nu au unde pleca, iar oamenii care-l populează par a fi fiecare pentru el.
Suceava arată ca un oraș populat, și nu locuit, de o mulțime de oameni care nu par a forma o comunitate. Totuși, nu este chiar așa. A demonstrat-o pelerinajul cu racla moaștelor Sfîntului Ioan cel Nou de la Suceava, la care au participat mii de suceveni. Pe lîngă miile de suceveni care au însoțit racla pe tot traseul ori numai pe anumite porțiuni mai trebuie puși la socoteală și sutele sau poate miile de suceveni care din varii motive nu au putut ieși din casă ori nu au putut lăsa alte treburi, dar au urmărit pelerinajul de la geam ori pe rețelele de socializare.
Pe lîngă jandarmi și polițiști aranjați de sărbătoare, la pelerinaj au fost prezenți și pompierii, iar purtătorul de cuvînt al ISU Suceava, Alin Găleată, a declarat în cadrul unei emisiuni la Radio Top: „Am urmat întreaga mulțime de oameni și întreaga procesiune care, efectiv, a înconjurat aproape municipiul Suceava, pentru ca dacă Doamne ferește i se făcea cuiva rău să intervenim. Au fost ceva cazuri, însă nu grave, care să presupună transportul la spital. A fost foarte multă lume la procesiune, ceea ce mă bucură, fiindcă atrage atenția asupra municipiului. Mă bucură că din ce în ce mai mulți cetățeni se apropie de biserică, pentru că acolo este mediul echilibrat”.
Toți participanții care au însoțit racla erau îmbrăcați curat, indiferent că hainele pe care le purtau erau elegante sau mai puțin elegante. Dacă ar fi să folosesc un singur cuvînt pentru a descrie pelerinajul, cred că acestea este curat. Chiar dacă ești ateu ori membru al unui alt cult, cred nu poți să nu apreciezi evenimentul organizat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Un eveniment care a fost despre credință, dar și despre comunitate. O comunitate care, iată, există.
