Ziua de 12 iunie 2024 va rămîne în cărțile de istorie ale liberalismului sucevean ca Ziua Procesului de la Gura Humorului. Parlamentarii, primarii și șefii organizațiilor liberale de la orașe și sate s-au întîlnit pentru o analiză a rezultatelor alegerilor locale din 9 iunie, din care PNL a cam ieșit cu coada între picioare. PNL a cîștigat aproape 50 de primării, mai puține decît în 2020, și a pierdut președinția Consiliului Județean Suceava, dar și primăria municipiului reședință de județ.
În ce a constat analiza? De fapt, nu a fost nici o analiză. Într-un partid presupus democratic, liberalii de la orașe și sate ar fi trebuit să pună întrebări și să primească răspunsuri. De pildă, nu cumva s-a stabilit la București ca PNL și PSD să-și împartă Consiliul Județean Suceava și Primăria Sucevei? Adică, PSD-ul să pună un candidat fără anvergură la Consiliul Județean ca să cîștige liderul PNL, Gheorghe Flutur, iar PNL să-l dea la o parte pe primarul Ion Lungu pentru a-i face loc la primărie social-democratului Vasile Rîmbu? Că pînă la urmă tînărul Gheorghe Șoldan a cîștigat șefia administrației județene, asta este: s-a întîmplat, cu electoratul nu te pui.
De ce PNL-ul a făcut demersuri pentru ca AUR-ul să rămînă fără candidat la președinția Consiliului Județean Suceava? Alegătorii AUR cu cine să voteze? Cu PNL-ul care le-a călcat partidul în picioare și îl trimitea pe George Simion la ”stăpînii săi de la Moscova” sau, Doamne ferește, cu USR-PMP? Nu. Au votat cu PSD.
Poate că au fost și niște promisiuni neonorate ori poate că a fost și un delir comunicațional din partea PNL? Și ar mai fi mers și alte întrebări.
Ei, bine, despre nimic din toate astea nu s-a discutat. Singura preocupare a liberalilor suceveni a fost aceea de a găsi un țap ispășitor pe care să-l dea cu coarnele de toți pereții, să-i pună în cîrcă semi-eșecul electoral și să-l trimită la plimbare pînă la prima groapă ecologică de gunoi pentru a-l îngropa acolo.
Liberalii s-au repezit la coarnele primarului PNL al Sucevei, Ion Lungu, pe care l-au acuzat de trădare, l-au acuzat că s-a dat cu social-democratul Vasile Rîmbu și că nu i-a dat nici un corn de ajutor lui Lucian Harșovschi, forțîndu-l să eșueze. După ce domnul Lungu a fost scos din poziția de candidat, pentru care liberalii îl votaseră de trei ori, tot PNL Suceava l-a scos pe acesta vinovat și pentru pierderea alegerilor. Ion Lungu nu a candidat, dar, totuși, el e vinovat, nu cei care au candidat și au pierdut. Măcar Ion Lungu este membru PNL și liberalii nu l-au scos vinovat pe un om care trecea întîmplător pe drum prin fața clădirii unde ei țineau ședința care ar fi trebuit să fie de analiză, dar care s-a transformat într-una de înfierare.
Ion Lungu nu este ușă de biserică, și nici nu are cum să fie din moment ce face politică de-atîta timp. Însă, să pui vina unui semieșec electoral pe umerii unui singur om, chiar dacă, să presupunem că, într-adevăr, acesta s-ar fi dat cu adversarul, e prea mult. Și, la urma-urmei, Ion Lungu nu a fost scos cu eleganță din cursa electorală, ci cu multă brutalitate.
În spațiul public au apărut cîteva secvențe audio-video de la ședința de Humor, care a fost, de fapt, procesul de la Humor, în care au s-au văzut un Gheorghe Flutur dezlănțuit la adresa lui Ion Lungu și o sală în delir, care aplauda și aștepta să vadă sînge pe pereți. În același timp, liberalii i-au cerut în cor domnului Flutur să nu renunțe la președinția partidului. Din peisaj au lipsit doar cîteva persoane care să-și smulgă părul din cap și să-și rupă nasturii de la cămașă, și care, cu lacrimi în ochi, să zbiere fără domnul Flutur ”viața e pustiu”.
Secvențele seamănă cu cele din procesele pe care le înscenau comuniștii colegilor pe care-i acuzau de deviaționism atunci cînd aveau de ascuns un eșec.
Ion Lungu totuși a scăpat cu puțin: cu o etichetă de trădător lipită pe frunte, cu o ceartă din partea unor colegi de partid, care pînă atunci îl urcau în slăvi pentru realizările sale, și cu umilirea sa publică, odată cu apariția comunicatelor tăioase din partea PNL.
Să spună domnul Lungu mulțumesc că a plecat pe picioarele sale de la ședință și că nu a fost luat pe sus de doi haidamaci trimiși de conducerea Partidului Comunist Chinez. Și putea fi și mai rău dacă ar fi trăit în Coreea de Nord, unde ar fi fost executat și la propriu, nu doar la figurat.
