Lăcomia dăunează grav sănătății

Pe mintea și pe munca sa, Ștefan Alexandru Băișanu a făcut facultatea de filosofie și și-a luat doctoratul, într-o vreme în care nu apăruse moda plagiatelor. Pe partea de studii, domnul Băișanu are un CV impresionant. La un moment dat acesta se apucase să studieze și teologia. Domnul Băișanu este conferențiar universitar doctor la universitatea suceveană și autorul unor cărți de poezie.

Domnul Băișanu a vrut mult pe partea de instruire personală, dar a vrut și multă putere. De aceea, nu a ezitat să devină unul dintre cei mari traseiști politici pe care i-a avut Suceava în perioada postdecembristă. Ștefan Alexandru Băișanu a fost membru la cel puțin patru partide. Apartenența la diferite formațiuni politice i-a adus acestuia fel de fel de funcții importante. Ștefan Alexandru Băișanu a fost și prefect, și subprefect, și vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, și deputat. Domnul Băișanu și-a dorit tare mult să fie și primar, numai că nu l-au vrut sucevenii. Acesta și-a încercat de patru ori norocul, însă de fiecare dată fără succes. Așadar, din punct de vedere politico-administrativ, domnul Băișanu este de o lăcomie fără margini.

Unii oameni sînt făcuți să fie profesori, alții electricieni, unii medici, alții fierar betoniști și numai atît. În momentul în care aceștia ajung mai sus pe scara socială li se urcă la cap și încep să se creadă buricul pămîntului și să acționeze ca atare. Mai direct spus, parcă le-ar lua Dumnezeu mințile și încep să acționeze de o manieră străină lor și celor din jur.

Dacă ar fi rămas la catedra lui, la teologia lui și la cărțile lui, domnul Băișanu ar fi fost un om cît se poate de normal și de apreciat de o anumită parte a societății. Însă, dorința sa exacerbată de a avea cît mai multă putere l-a condus pe căi greșite. Una dintre căile greșite l-a dus pe domnul Băișanu la Ipotești, acolo unde se spune că ar avea în proprietate o fermă-complex ecvestru. O fermă pe care ar fi făcut-o împreună cu unul dintre partenerii săi de afaceri, care l-a reclamat pentru șantaj, după ce l-ar fi amenințat că îi face și că îi drege dacă nu renunță la banii pe care i-ar fi băgat în afacerea comună. Urmare a plîngerii depuse de respectivul și a perchezițiilor efectuate de polițiști la casa domnului Băișanu și la fermă, acesta a fost băgat în arest.

Cînd ți se urcă la cap, nu te mai mulțumesc titlurile universitare și funcțiile politico-administrative, ci vrei și să te simți ca făcînd parte din nobilimea din Vestul Europei. Și să te ocupi de cai de rasă sună al naibii de bine, pentru că numai nobilii cu bani și bogații lumii își permit acest lux.

Ancheta în cazul Băișanu este abia la început și mai e mult pînă departe, adică pînă la o hotărîre definitivă și irevocabilă a instanței. Poate peste domnul Băișanu se vor revărsa și alte dosare, pentru că prin presă au mai apărut oameni care s-au plîns de tratamentul la care au fost supuși de către fostul deputat. Oricum, indiferent dacă vor mai fi sau nu dosare pe numele lui Ștefan Alexandru Băișanu și indiferent de care va fi soarta acestora, cred că se poate ajunge la concluzia că lăcomia strică omenia și că lăcomia dăunează grav sănătății. Cînd amesteci la un loc și filosofia, și teologia, și poezia, și politica, și administrația, și afacerile îți iese un carcalete pe care dacă te obișnuiești să îl bei începi să nu mai gândești rațional. Și atunci te crezi mai mare decît ești și trăiești cu senzația că ești intangibil. Mult mai sănătos ar fi fost pentru domnul Băișanu dacă ar fi știut să pună frînă la timp. Însă, poate că nu a încălecat calul care ar fi trebuit, cel care să-l asculte și să oprească cînd i se spune, lui plăcîndu-i numai calul care îl duce în galop către vîrfurile puterii.