Depunerea jurămîntului de către noii aleși, adevărate slujbe de întronizare

Ceremoniile de depunere a jurămîntului de către noii aleși au însemnat, în unele cazuri, o defilare a soboarelor de preoți, unele dintre ele foarte consistente. Campion a fost municipiul Fălticeni, unde la depunerea jurămîntului de către primarul reales, social-democratul Cătălin Coman, au participat nu mai puțin de 20 de reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române. Mulți preoți au fost și la depunerea jurămîntului de președinte al Consiliului Județean de către social-democratul Gheorghe Șoldan, și la depunerea jurămîntului de primar al Sucevei de către social-democratul Vasile Rîmbu, înlocuitorul creștin-ortodoxului practicant Ion Lungu, care timp de 20 de ani a fost primar din partea PNL.

În Constituția României, la articolul 29, dedicat libertății conștiinței, scrie: (1) Libertatea gîndirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrîns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale. (2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc. (3) Cultele religioase sînt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii. (4) În relaţiile dintre culte sînt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă. (5) Cultele religioase sînt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate. (6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.

În Legea 489/2006 dedicată relațiilor dintre stat și cultele religioase se arată la articolul 9: (1) În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee. (2) Cultele sînt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult. (3) Autorităţile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun şi sprijină activitatea acestora”.

Da, religia creștin-ortodoxă este dominantă, dar asta nu înseamnă că Biserica Ortodoxă trebuie invitată să facă adevărate demonstrații de forță la un eveniment politico-administrativ unde în centrul atenției sînt persoane care trebuie să fie în slujba tuturor cetățenilor, indiferent de religia acestora. Un sobor de trei preoți este suficient la un asemenea eveniment, iar în sală ar trebui să fie loc și pentru reprezentanții celorlalte culte.

Pe alocuri, unele evenimente de instalare în funcții a celor aleși pe 9 iunie au semănat cu adevărate slujbe de întronizare. Ce reprezintă întronizarea aflăm de agenția de știri a Patriarhiei Române, basilica.ro: ”Este un ceremonial prin care noul arhipăstor al unei eparhii sau al unei Biserici Autocefale, <în urma alegerii de către Sfîntul Sinod, este recunoscut în mod public și solemn de Biserică în noua demnitate și arătat sau prezentat clerului și credincioșilor încredințați lui spre păstorire>. În cazul în care cel întronizat este conducătorul unei Biserici Autocefale, ceremonialul este prezidat de cel mai în vîrstă membru al Sinodului. Slujba îşi are originile în lumea vechiului Bizanţ. Întronizarea se face potrivit rînduielilor canonice și după datinile Bisericii Ortodoxe Române, se menţionează în Statutul pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (Articolul 133)”.

Pe primari și pe președintele Consiliului Județean nu i-au ales soboarele de preoți, iar aceștia nu trebuie să-și organizeze adevărate slujbe de întronizare, ci i-au ales cetățenii în slujba cărora trebuie să se pună.