Mult-așteptata ediție în limba română a cărții ”Bucurie” a îndrăgitului scriitor spaniol Manuel Vilas, publicată în cadrul colecției ”Anansi. World Fiction” de la Editura Pandora M este acum în librăriile din întreaga țară. Romanul, continuarea bestsellerului ”În toate a fost frumusețe”, desemnat cea mai bună carte a anului în Spania, în 2018, conform criticilor de la El Pais, El Mundo, El Heraldo și El Cultural, s-a bucurat de o primire entuziastă în Spania, reușind să intre în lista cărților finaliste la Premiul Planeta, cel mai important premiu de literatură hispanică.
Atunci cînd a apărut în Spania, în anul 2018, ”În toate a fost frumusețe” a devenit un fenomen editorial rar – o carte profund poetică și literară, care a cunoscut 14 ediții în mai puțin de un an. Spre deosebire de ”În toate a fost frumusețe” (Ordesa, titlul original), perspectiva romanului ”Bucurie” (Alegría, titlul original) este îndreptată spre viitor.
„Filozofia noului roman este că durerea și suferința trebuie convertite, preschimbate în bucurie. Există două sentimente importante în acest roman: fericirea și bucuria. Eu aleg bucuria. Fericirea este o noțiune care are legătură cu accepțiunea socială dată succesului. Dar bucuria este întotdeauna privată, personală. Un om fără casă, care locuiește pe străzi, nu poate spune că este fericit. Dar el poate fi bucuros. Fericirea reprezintă succesul în viață. Bucuria este un sentiment intim, primitiv, atavic. Este o relație cu viața de dinaintea civilizației. De aceea, pentru mine bucuria este un mare mister. Eu caut să înțeleg această relație misterioasă. Din acest motiv, titlul noii mele cărți este <Bucurie>. Kafka spunea că bucuria este o obligație. Bucuria este revoluționară, fiindcă nu implică succesul. Iar asta este ceva miraculos. Oamenii care nu au avut un succes profesional, economic, social pot fi bucuroși. Pentru că ei văd viața, își mișcă mîinile, văd lumina, se uită la copaci. Și asta e suficient. Iar lucrul acesta este revoluționar”, mărturisea Manuel Vilas într-un interviu pentru săptămînalul ”Observator cultural” acordat în toamna anului trecut.
Apariția romanului ”Bucurie” a fost acompaniată de recenzii entuziaste, atît la publicarea ediției în limba spaniolă, cît și la publicarea cărții în diferite traduceri.
„Cartea lui Vilas este cea mai tristă și mai candidă autobiografie pe care am citit-o în ultimii ani. Am citit-o de două ori și tot nu-mi dau seama cum reușește. Însă e un dar, iar asta ar trebui să fie de ajuns”, mărturisea reputatul scriitor columbian Juan Gabriel Vásquez.
„Prin <Bucurie>, Manuel Vilas sărbătorește reîntoarcerea la viață”, comentau criticii francezi de la prestigiosul Le Monde.
Manuel Vilas s-a născut în 1962 la Barbastro, în regiunea spaniolă Huesca. A debutat ca poet în 1982 și a continuat să scrie roman și proză scurtă, fiind în momentul de față unul dintre cei mai apreciați scriitori spanioli. ”În toate a fost frumusețe” a luat Spania prin surprindere în 2018, ajungînd la cifre de vînzări fenomenale pentru o operă profund literară. În plan internațional, romanul a fost retipărit de opt ori în Italia și de șase ori în Portugalia, cîștigînd în Franța prestigiosul Prix Femina Étranger în 2019. A fost finalist al Prix Médicis și al Prix du Meilleur Livre Étranger. Continuarea acestuia, romanul ”Bucurie”, s-a numărat printre finaliștii prestigiosului Premiu Planeta în 2019. Pentru romanul Nosotros, Manuel Vilas a primit prestigiosul Premio Nadal de Novela, în 2023. La Editura Pandora M se află în pregătire romanele Los Besos și Nosotros.
Publicarea recentă a ediției în limba română a romanului ”Bucurie” este una dintre cele mai așteptate traduceri în limba română ale unei cărți spaniole contemporane, numele lui Manuel Vilas numărîndu-se pe lista celor mai de succes autori publicați de-a lungul celor aproape trei ani de existență ai colecției ”Anansi. World Fiction”.
Povestiri de psihanaliză relațională
Christina Moutsou ne invită să explorăm spațiul terapeutic stabilit între terapeut și pacient, și efectul transformator al relației terapeutice în douăzeci și două de cazuri ce ilustrează atît problematici clinice contemporane, cît și natura intersubiectivă a relației terapeutice. Întîlnim adolescenți care povestesc experiențele lor în lupta cu abuzul sexual, tulburările de comportament alimentar, imaginea corporală, prima descoperire a sexualității, pierderea unui părinte si complexitatea prieteniei adolescentine. Apoi, la ani distanță, întîlnim adulți care își dezvăluie poveștile lor în cabinetele de psihoterapie. Cititorului i se oferă o imagine intimă asupra felului în care terapeuții își elaborează propriile pierderi și răni din trecut, în timp ce se confruntă cu conflictele pacienților lor, care includ adopție, doliu, pierderea unei sarcini, lipsa intimității în relația de cuplu și diagnosticarea cu tulburare de personalitate borderline, și a modului în care atît terapeutul, cît și pacientul, sînt transformați în cadrul procesului terapeutic.
Christina Moutsou este antropolog social și psihoterapeut de orientare psihanalitică cu practică privată în Londra. Este co-autoare a cărții The mother in psychoanalysis and beyond (alături de Rosalind Mayo) și a scris romanul psihologic Black Cake, publicat în limba greacă (Archetypo, 2018). De asemenea, este lector-invitat la Universitatea Regent.
Demon Copperhead
Volumul ”Demon Copperhead” de Barbara Kingsolver, recompensat cu Premiul Pulitzer pentru ficțiune 2023, va fi publicat în luna septembrie de Editura Trei, în colecția Fiction Connection, în traducerea lui Paul Slayer Grigoriu.
Demon Copperhead este o carte de neuitat, “puternică” (The New York Times Book Reviews) și “în egală măsură amuzantă și sfîșietoare” (The Washington Post). Dar cine este Demon Copperhead? Un băiețel lovit de ghinion, dar neîngenunchiat de tragedii. Și care ne face să zîmbim la fiecare pas. Nouă ni s-a strecurat în suflet de la primele pagini, am suferit alături de el și am fost cuceriți de ingenua lui înțelepciune.
”Demon Copperhead” este o rescriere modernă a clasicului ”David Copperfield” povestită de un băiat din Munții Apalași, a cărui voce înțeleaptă relatează viața în sărăcie și dependență, eșecurile instituționale și colapsul moral – și încăpățînarea lui de a nu se da bătut. În urmă cu peste 170 de ani, Charles Dickens a scris ”David Copperfield” din experiența sa de supraviețuitor al sărăciei instituționale și al daunelor acesteia asupra copiilor. Problemele nu au fost încă rezolvate. Transpunînd un roman epic victorian în sudul american contemporan, Barbara Kingsolver amintește credința lui Charles Dickens în puterile transformatoare ale unei povești bune. Demon Copperhead vorbește pentru o nouă generație de băieți pierduți. Cartea evocă călătoria spre maturitate a unui tînăr născut de o mamă adolescentă singură și dependentă de droguri, care îl crește într-un parc de rulote, într-o sărăcie lucie. Un tînăr ale cărui atuuri sînt aspectul frumos moștenit de la tatăl său decedat, părul de culoarea arămii, un spirit caustic și un talent înverșunat de supraviețuire.
Barbara Kingsolver este autoarea a zece bestselleruri de ficțiune, printre care romanele Unsheltered, Flight Behavior, The Lacuna, The Poisonwood Bible, Animal Dreams și The Bean Trees, precum și cărți de poezie, eseuri și non-ficțiune creativă. Opera lui Kingsolver a fost tradusă în peste douăzeci de limbi și a cîștigat numeroase premii literare. Barbara Kingsolver locuiește împreună cu familia la o fermă din sudul Munților Apalași.
Editura Trei
