”Muzeul de Istorie de la Siret este cea mai nouă entitate muzeală din județul Suceava care se va deschide pe 23 mai. El se intitulează Muzeul de Istorie Siret <Memorialul Holocaustului Evreilor din Bucovina> și ca expoziție permanentă cuprinde următoarele săli: <Zorii Istoriei la Siret>, prima sală, <Siretul, capitală a Moldovei>, sala numărul doi, <Siretul în perioada modernă>, cealaltă sală, următoarea sală, <Siretul în secolul al IXX-lea, un interior orășenesc>, apoi sala <Personalități siretene, urme ale viețuirii evreilor în Bucovina>, <Holocaustul din Bucovina>, <Siretul în cartografia austriacă, piese celebre descoperite în zona Siretului> și, în subsol, <Plecarea evreilor din România, o pagină uitată>. <Memorialul Holocaustului Evreilor din Bucovina>, care face parte din expoziția permanentă, este de fapt organizat în curtea exterioară a muzeului. Este un zid pe care sînt amplasate plăcuțe cu numele a peste 51.000 de evrei, victime în Transnistria. Pentru Bucovina, eu vorbesc strict pentru Bucovina, lucrurile sînt ca la manual: cu hotărîrea Consiliului de Miniștri, cu date clare cînd evreii trebuiau ridicați, strînși, duși în Transnistria ș.a.m.d. De asemenea, sînt cifre destul de clare vizavi de cîte persoane s-au mai întors. Și, din diferență, putem înțelege ce s-a întîmplat.
Este foarte adevărat în același timp că în Bucovina au existat și oameni care au sprijinit, atît cît au putut ei, populația evreiască. Începem cu Traian Popovici (născut la Udești și decedat la Fundu Moldovei – n.r.), care este considerat, poate, cel mai important <drept între popoare> din Bucovina, nu poate, sigur, fost primar al Cernăuțiului, care a salvat circa 20.000 de evrei de la moarte sigură. Așa, ca fapt divers, toată lumea sau foarte multă lume cunoaște filmul <Lista lui Schindler> – Schindler a salvat 1.200 evrei, aproape 1.300. Traian Popovici a salvat 20.000. Apoi este Simeon Hîj, din Siret, <drept între popoare>, recunoscut de Institutul Yad Vashem din Israel. Simeon Hîj, fost militar, decorat cu Mantia Mihai Viteazu, un personaj important. Sînt și alte mărturii, spre exemplu în Cîmpulung, la un moment dat, un preot ortodox care s-a înhămat la căruța la care erau puși niște evrei să transporte diverse…
Sînt păreri pro și contra, iar eu rămân la ideea că un popor care-și recunoaște greșelile poate merge mai departe. Unul care mereu se ascunde după degete, din păcate, rămîne la stadiul la care se află în acel moment, nu poate evolua. Ori, dacă ne uităm în România și vorbim de istoriografia noastră, cu toate riscurile, mi-asum ce spun, noi încă am rămas pașoptiști. Noi n-am înțeles că sîntem, sau o parte dintre noi, nu toată lumea, n-am înțeles că acest popor a evoluat. România este un stat de sine stătător, cu granițe, recunoscut internațional, care deja a făcut istorie, care a contat în istorie și, ca atare, noi trebuie să mergem mai departe. Dacă vom rămîne cantonați mereu în acea paradigmă, <noi sîntem cei mai buni, cei mai drepți, cei mai frumoși> și mereu <cineva vine și ne ia resursele, ne toacă, ne traumatizează>, noi nu o să putem evolua, pentru că mereu, mereu rămînem la chestiunea asta. Noi mereu ne plîngem, nu găsim vinovații, nu ne găsim vinele proprii, mereu găsim alți vinovați”. Doctorul în istorie Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei. Noul muzeu de la Siret se va inaugura pe 23 mai.
