Cătălin Nechifor, fost europarlamentar și deputat de Suceava, și fost președinte al Consiliului Județean Suceava, la împlinirea a patru ani de război în Ucraina:
”(În acești patru ani, cum s-a remodelat Europa, în principal?) Primii patru ani, din păcate, pentru că se pare că războiul va continua. Nu sînt încă premise pentru o înghețare acestuia sau un acord final, un acord de pace. S-a schimbat foarte mult Europa, cel puțin partea asta a noastră, pentru că aici sînt mai multe dimensiuni în care ar trebui să discutăm. Dimensiunea umană, care a fost de-o amploare fără precedent, cea mai mare migrație modernă în Europa, dintr-o Ucraină care avea înainte de război circa 41 de milioane de locuitori, cu tot cu zona Crimeea, ocupată de ruși în 2014. De atunci și pînă acum au plecat circa 8 milioane în afara Ucrainei, majoritatea în Germania, în țări europene, în Polonia, ceva prin România. S-au mai relocat circa 3 milioane de ucraineni din partea de răsărit, cea afectată de război, în alte părți mai sigure, spre vest în Ucraina. Și, sigur, au fost și foarte multe victime, în special bărbați pe front, dar și femei, și copii, și bătrîni, care au murit din cauza atacurilor care s-au petrecut în teritoriul ucrainean, mai ales urma atacurilor cu rachete sau drone din partea rusească.
Dimensiunea economică, la fel important de discutat, și ea, Ucraina, aproape că s-a dereglat ca stat economic, nu mă refer doar la părțile care au fost ocupate de ruși sau zonele în care există conflictul mai fierbinte, pentru că atacurile militare ale rușilor s-au îndreptat și către zonele din vest. Au fost frecvent atacuri și în Liov, au fost ceva și în zona Cernăuți, au fost ceva mai încolo, spre Ungaria, în Transcarpatia, și foarte multe zone industriale și-au redus activitatea sau chiar au închis porțile. Cifrele spun acum, sau, mă rog, analizele economice spun acum că ar fi necesare circa 500 de miliarde de euro pentru reconstrucție. O sumă uriașă, pe care nu știm cine o să o pună, pentru că, deocamdată, s-a stopat acel împrumut pe care Uniunea Europeană voia să îl acorde Ucrainei, 80-90 de miliarde de euro. Asta pentru că Ungaria nu își dorește acest lucru, nici Slovacia nu prea mai e interesată de acest fenomen.
Dimensiunea militară, la fel e importantă și dă de gîndit puțin. Dacă Ucraina a fost pasivă, a fost, așa, efectiv surprinsă la început… țineți minte că forțele rusești au încercuit aproape capitala în cîteva zile, pe modelul marșului către Cehoslovacia din anii ’60. Totuși, lucrurile s-au întors puțin, s-au schimbat, au căpătat o altă dimensiune pe modelul de asistență tehnică militară oferit în special de Statele Unite, dar și de Europa, de NATO. Pentru că încet, încet, ucrainenii au primit și logistică, și au primit și know-how, au fost antrenați piloți ucraineni și alte forțe militare ucrainene. Și iată că acum asistăm la atacuri la distanțe mari în teritoriul rusesc de către partea ucraineană. Chiar ieri (pe 23 februarie – n.r.) am văzut o fabrică de rachete atacată cu drone de către ucraineni, au fost drone și în zona Sankt Petersburg, și în zona Moscovei, în zona Uralilor… Războiul s-a schimbat fundamental de atunci, și, practic, ceea ce știam în trecut despre războiul purtat cu infanterie, cu tancuri, sau cum era în trecut, cu cavalerie sau alte forțe terestre, să spun așa, iată că acum foarte mult înseamnă război electronic, înseamnă drone, înseamnă rachete, e cu totul altceva, ceea ce din această perspectivă socio-umană e cumva mai puțin impactant față de pierderea de vieți omenești. Dacă ne uităm, așa, ca și comparație, cel de-al Doilea Război Mondial a avut vreo 50 de milioane de victime, dacă nu greșesc. Altă dimensiune, într-adevăr, dar și acest conflict ar fi putut degenera într-un conflict global. Slavă Domnului că nu s-a întîmplat lucrul ăsta și victimele, așa cum spuneam și la început, sînt totuși limitate. Unele surse dau sub un milion de victime într-o manieră foarte pesimistă, probabil că sînt mai puțini. De ambele părți, da. Mai multe în partea rusească decît în cea ucraineană, dar, totuși, e limitat.
(Acum, în ultimul an, s-a schimbat și poziția Statelor Unite față de Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a făcut un apel la Donald Trump, i-a transmis să rămînă de partea ucrainenilor). Da, acum, dacă ne aducem aminte, prima deplasare a lui Zelenski la Washington, în urmă cu mai puțin de un an, celebrul episod cu puloverul și cu solicitarea Casei Albe de a purta costum… Da, probabil că Zelenski, dacă ar fi fost puțin mai maleabil, ar fi reușit să-l țină pe Trump mai aproape. Trump nu pare genul care să fie din capul locului împotriva Ucrainei, dar e un tip foarte orgolios și a fost privită ca o frondă faptul că atunci Zelenski s-a dus din nou în puloverul cu care s-a consacrat în cei patru ani de război cu Rusia”.
