Subsemnatul Mircea Geoană, fost Președinte al Republicii România circa 4 ore și jum`ate (îți mai amintești, Mihaela, dragostea mea?), fost senator în parlamentul aceleiași Republici (nu mă-ntrebați de ce scriu numai cu majusculă?, păi nici să nu mă-ntrebați, că sper că vă e clar că țărrrrișoarrra mea e scrisă cu litera mare în mintea și-n inima mea de român), fost Preș. la PSD care pe vremea aceea era un monument de cinste, corectitudine și alte alea din aceeași familie, am observat cu plăcută surprindere că lumea, ca de altfel și dvs., vă amintiți cu drag de acele vremuri. Știți vorba aia: cînd PSD dădea ora exactă! Păi, tocmai de aia și aveam eu colecția aia de ceasuri de mare rafinament, randament și anvergură, ca nu cumva vreunul să nu arate ora exactă pe care noi, PSD, s-o dăm la tot poporul! E-he-heii, s-au dus zilele alea de minunată amintire, cînd mult iubitul și stimatul domn Vanghelie, mare om de partid, mare caracter!, îmi făcea cadou la ziua mea tot cîte o sacoșă de ceasuri, ca nu cumva să rămîn și să rămînem în pană de oră exactă! Acum, cînd se apropie ziua în care Mihaela, dragostea mea, va deveni prima doamnă a Țărrrrișoarrrei mele dragi, văd că și dvs. v-ați reorientat și m-ați publicat într-o fotografie cu distinsul stareț Melchisedec de la Putna, de la care, cum bine ați scris în ultimul număr din Jupânu`, am primit povețe. Dincolo de cea relatată de dvs., prin care Sfinția Sa mă sfătuia ca NATO să-i cedeze domniei sale dreptul de a aduce pacea în lume, m-am gîndit ca tot Sfinția Sa să se îngrijească și ca la vară să fie cald, și să mai plouă din cînd în cînd, astfel încît eu și Mihaela, dragostea mea, să ne ocupăm cu celelalte probleme ale Țărrrrișoarrrrei noastre.
Viitor Preș. Mircea Geoană, antamînd căldura de la vară
