Subsemnatul, primar al municipiului Suceava și coautor al săptămînalului Jupânu’ (din moment ce apar în aproape toate paginile, lucru care s-ar putea să vă coste într-o bună zi, fiindcă fostul șef de la Finanțe care încă zace în mine o să ceară în instanță cotă parte din încasările acestui ziar care fără mine e clar că ar fi dispărut de ceva vreme), țin să fac cîteva precizări în legătură cu articolele din ultimul număr al ziarului, publicate pe pagina 1 („Înaltpreafalsitatea Sa Vasile Suceveanul”) și pe pagina 2 („Potoliți-vă, domnule primar nepereche”), precum și cu fotografia de sub acest ultim articol, în care se văd doi domni pasionați de citit, ținînd fiecare cîte o carte în mînă, și care le-ar mulțumi domnilor Primar Rîmbu și SUBprimar DIC pentru inițiativa transformării stațiilor de autobuz în biblioteci, dacă n-ar fi chiar domniile lor în acea fotografie.
Pentru a vă lămuri încă de la început asupra pasiunii mele pentru lectură, trebuie să vă spun că virgulă cînd scăpam la citit, încă de mic, nu mă mai dezlipeam de carte sau de ziar, depinde ce îmi cădea în mînă, iar uneori, cu talentul pe care mă bucur că iar virgulă chiar dvs. mi l-ați sesizat, compuneam eu însumi versuri măiestre, precum acestea care acum mi se par de-a dreptul vizionare: „Fiind băiet pe deal cutreieram / Și mă culcam ades pe mal de Prut,/ Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam,/ Visînd la ziua cînd am să vă… Fac Suceava Bine!”. Desigur, nu singur, ci alături de partenerul meu de lectură și demolări, domnul SUBprimar DIC, ale cărui strategii estetico-urbanistice (sau invers) și-au găsit deja ecou în inimile sucevenilor, fericiți că au parte în sfîrșit de liniște mai dihai ca pe vremea d-lui Ceaușescu: nu mai sînt chioșcuri unde să stea unii la coadă urlînd ca demenții, nici non-stopuri unde alții să hurducăie noaptea salamul și pîinea în sacoșe, iar în stațiile devenite biblioteci vom pune milițienii locali cu chitanțiere, care să-i amendeze pe ăi’ care tulbură liniștea avizilor de cultură, ca mine și ca DIC, refuzînd să vorbească în șoaptă. Adică să se potolească ei, nu eu, cum ziceți dvs. în titlul ăla infam.
Vasile Rîmbu, Primar,
Făcînd Suceava bine, plin de har
