”(Se circulă mai greu în New York decît în Suceava sau în București?) Nu, vreau să-ți spun că se circulă fluid. Excepții fac zonele în care sînt construcții foarte. Dimineața de la ora 06.00 pînă seara la ora 06.00, cît este programul de muncă, în zonele respective se circulă cu viteză foarte redusă. Orașul New York a introdus de o jumătate de an ca circulația să nu fie mai mare de 40 de kilometri la oră în interiorul orașului și a pus camere de luat vederi și semne peste tot unde îți spune că viteza maximă este 25 de mile, asta înseamnă 40 de kilometri la oră. Problema este că dacă tu vrei să te <joci> cu buzunarul tău, cu portofelul tău, cu bani tăi, atunci mergi mai cu viteză, da? Dar îți vine acasă fotografia cu… (Adică, n-ai cum să scapi?) Păi, nu ai cum. Sistemul este automatizat. De vreo 3 luni de zile într-o zonă din Manhattan au pus tarif de descongestionare. Este și în Londra, în Milano. Dacă intri într-o anumită zonă delimitată de autoritățile locale plătești o suprataxă pentru a descuraja traficul la anumite ore. În New York îți ia 9 dolari pe traversarea zonei respective. Pentru parcare cred că am dat vreo 3 dolari pentru trei ore, dar era după-masă la ora 06.00. Foarte ieftin. Față de Chicago, unde este 6 dolari cel mai ieftin pe oră, acolo chiar a fost ieftin. Păi, aici am fost undeva sus în Manhattan, pe strada 116, este în nordul Manhattan-ului. Una e să parchezi jos cînd mergi, spre exemplu, în zona financiară, spre Wall Street, și să parchezi la ore de vîrf, dacă ai noroc să găsești un loc de parcare. Ăsta e motivul principal pentru care s-a impus și taxa aia de 9 dolari de descongestionare. Și ca un mic amănunt, vreau să spun că unde am luat ultimul stop (ultima oprire – n.r.), pe care l-am făcut în New York, pe strada Greenwich, vreau să spun că am dat pentru prima dată de foarte mulți ani, am dat de piatră cubică. Deci cum am avut noi pe lîngă Tribunal. Am rămas paf, am rămas uimit. De ce? Nu am putut merge cu mai mult de 10-15 kilometri la oră pentru că mi se zguduia mașina. Deci, efectiv era în interesul meu să merg cît mai încet pentru că nu era nivelat, ca să zic. Fiind denivelat și piatră cubică îmi săreau toate din mașină și am zis: <Uite, domnule, ce să pui avertismente, ce să pui camere de luat vederi, pune, domnule, piatră cubică și nu mai merge nimeni cu mai mult de 10 kilometri>”. Suceveanul Florin Senciuc este stabilit de 25 de ani în Statele Unite și lucrează la o companie pentru care face drumuri prin toată America pentru a transporta aparatură medicală.
