„Încălzirea globală înseamnă că pe tot globul, per total, se încălzește clima. Or, eu cred că avem de-a face cu o încălzire a emisferei nordice, care-i altceva și, bineînțeles, cu o răcire a emisferei sudice. Ăsta-i un aspect. Apoi, hai să ne uităm la temperaturi foarte mari. Păi, în 1931, la București erau plus 61 de grade. În 1941, în <Jurnalul lui Mihail Sebastian>, acesta scrie că a lenevit în balcon la soare, pentru că erau 20 și ceva de grade. A făcut plajă și se întîmpla în decembrie. Au mai fost veri calde. Sigur, noi tot promovăm încălzirea globală care este generată de industrie și de hidrocarburi, de arderea hidrocarburilor. Păi în atmosferă avem 0,003 carbon. La 0,002 toate plantele mor, tot ceea ce este vegetație moare. Cît carbon este în atmosferă atunci? Avem o mică mare problemă. Industria aeronautică este un factor mare de poluare, dar, hai să fim realiști… Noi cred că am depășit norma realismului. Acum se bate mult toba pe industria asta așa-zisă nepoluantă. Păi, hai să vedem ce se întîmplă cu bateriile de la toate vehiculele electrice. Ce se întîmplă sau cît de mult se poluează ca să produci un vehicul electric? E un nonsens și ne cam păcălim singuri.
Istoric vorbind, noi avem perioade de încălzire cu perioade de răcire. Așa se explică și marile migrații, așa se explică mișcările de populație care schimbă configurația etnică a continentelor. Vorbim de Europa, că ne interesează foarte tare Europa. În Cucuteni, de exemplu, deci vorbim de neolitic, vorbim de o perioadă cuprinsă aproximativ între 4500 și 2800 înainte de Hristos, vorbim de o climă foarte caldă. Avem pictate pe vase animalele de climă caldă, cum ar fi leul, vedem cum sînt casele cu vetre. Alea nu sînt vetre care să facă căldură, ci-s vetre pentru gătit. Plus că-s multe exterioare.
După care vine epoca bronzului, cu niște bordeie mici, nici măcar nu-s bordeie, cu o dinamică foarte mare a populației și a turmelor de animale. Vin din Est. De ce oare vin ăia? Vin în căutare de mîncare, pentru că are loc o răcire accentuată a climei și-i vezi din nou după cum se încălzesc și după ce lasă în urma lor. Perioada dacică, și vorbim de secolul I pînă-n secolul IV după Hristos, a fost o perioadă caldă. Clima se încălzește la sfîrșitul epocii bronzului. La începutul primei epoci a fierului se încălzește accentuat și vedem din nou o civilizație legată de clima caldă. Mai mult decît atît, avem deja mărturii scrise. Spre exemplu, Arianus, în secolul II după Hristos, asta înseamnă în anul 100 și un pic, spune că în Tracia, în Bulgaria, încă mai puteau fi vînați lei. Așadar era cald, dacă mai puteau fi vînați lei.
Clima se răcește începînd cu secolul IV și din nou vezi o populație care migrează dinspre Nord – Est spre Europa. Vin populațiile alea germanice, și așa mai departe, și vezi bordeie cu cuptoare mari, pietrare, deci sobe care încălzeau. Era frig. Primul mileniu este rece. Știm din diverse scrieri, inclusiv, apropo de cruciade, păi, încercau să nu lupte iarna în Asia Mică, e o mică problemă, după care clima se încălzește din nou undeva la sfîrșitul secolului XIII și merge așa pînă spre sfîrșitul secolului XVII. Evul Mediu este un ev cald. Sfîrșitul secolului XVII, XVIII, XIX… În literatură găsești plin de paltoane, plin de fulare, plin de pneumonii, care pneumonii erau dezastruoase fiindcă nu erau tratabile. Începînd cu 1920 clima iar se încălzește. Nu știu dacă sîntem pe vîrf sau vîrful va să vină”. Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei. Foto: Bordei Castranova – Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”.
