”Trebuie de spus că speranța de viață în Afganistan este de 42,5 ani, este una foarte redusă din cauza sărăciei și a războiului. Este unul dintre cele mai sărace state din lume. În același timp trebuie de știut că este statul care vinde cel mai mult opiu din lume. Are între 60 și 80 % din piața mondială de opiu. Piața de opiu a crescut de la 22,30% la 66,70% în cei 20 de ani de ocupație americană. Ceea ce iarăși spune foarte mult. Am văzut mărturia un fost militar de-al nostru din Afganistan care spunea că în Afganistan sînt trei soluții pentru a îmbunătății cumva agricultura. Una este să oferi îngrășăminte pentru ca afganii să cultive plante comestibile, însă imediat vin talibanii, iau îngrășămintele și fac bombe, ca atare nu este viabilă. A doua este să îi ajuți să cultive grîu în loc de opiu, dar vin talibanii, îl vînd și cumpără arme, iar a treia variantă este să îi lași în pace să cultive opiu, pe care oricum vin talibanii, îl iau și îl vînd și cumpără arme. Din acest punct de vedere este o țară fără soluții. Istoric acest teritoriu a aparținut cuiva mereu începînd de la perși, evident, de altfel și populația este foarte apropiată ca și limbă de iranieni, perși. Apoi a aparținut grecilor, Alexandru Macedon în 358 î.e.n. ocupă Afganistanul, ocupă o posesiune a perșilor, după aceea diverse popoare au trecut pe aici, iar la 1747 s-a constituit primul stat afgan, care a fost supus Marii Britanii imediat. Sînt și două războaie importante – 1840-1842 și 1878-1880, însă în urma unui alt război din 1918 Anglia recunoaște independența Afganistanului. Afganistanul care, evident, se constituie, firesc, într-un emirat islamic. În cel de-al Doilea Război Mondial își păstrează neutralitatea declarată în 1939, însă acest lucru nu rămîne multă vreme valabil chiar dacă se încep o serie de reforme. Găsim pe internet în anii 70 fotografii cu tinere care mergeau la facultate, ca fetele normale, cu minijup, evident. În 1973 este înlăturat acest regim și Afganistanul devine o republică democrată. Pe 27 aprilie 1978 un partid de sorginte comunistă, Partidul Democrat al Poporului, pune mîna pe putere și este momentul în care americanii, americani care încercau să găsească și pentru URSS un Vietnam, intervin în forță. Și intervin, bineînțeles, prin servicii, nu oficial. Trebuie să facem o paranteză. Exista un consilier de securitate al lui Jimmy Carter, un polonez, Zbigniew Brzeziński, care efectiv se întrebuințează la un moment dat, dezinformîndu-l pe Carter pentru ca să îi bage pe ruși în Afganistan. Și reușește să facă acest lucru. În 24 decembrie 1979 trupele rusești intră în Afganistan. Acel partid comunist din Afganistan avea nevoie de sprijin în lupta cu talibanismul, și nu numai, erau și alte facțiuni etnice, și atunci, evident, prin intermediul serviciilor și al dezinformării rușii au ajuns la concluzia că trebuie să susțină acel partid. În paralel, americanii au făcut un tur începînd din Anglia și terminînd cu țările arabe și i-a convins pe arabi, mai ales pe Arabia Saudită, să plătească armament și să trimită tineri care să lupte cu guvernul. Așa a apărut Osama bin Laden. Avea 22 de ani și a plecat din conștiință. (…) A venit URSS-ul care a stat acolo 10 ani, a realizat că lucrurile sînt triste și că a făcut o mare greșeală, de fapt imediat după retragerea din Afganistan care a avut loc în 1989 URSS a mai trăit trei ani și a colapsat. Și-au recunoscut greșeala și au făcut o înțelegere cu SUA prin ONU, evident. Regimul pe care l-a lăsat, însă, a rezistat vreo șapte ani. După care au venit talibanii și au impus legea islamică. În cei 10 ani vorbim de peste 6 milioane de afgani care au emigrat în Pakistan, mai ales, dar și în India. Talibanii au condus practic din 1996 pînă în 2001. În 2001 au venit americanii. Ei bine, americanii au stat 20 de ani și uitați-vă ceea ce au creat americanii și cu NATO, adică nimic, a colapsat în 11 zile. Ceea ce este foarte interesant, pentru că din cifrele oficiale s-au băgat enorm de mulți bani: 187 de miliarde de dolari (pe parte militară). Noi am avut o seară muzeală la un moment dat. Am invitat un maior care a fost în Afganistan 6 luni și care povestea că trupele NATO nu colaborează direct cu afganii. Colaborează prin tot felul de ONG-uri. Povestea că americanii și-au cumpărat toate rachetele pe care le-au dat gratuit în timpul URSS-ului. SUA a finanțat destul de serios lupta anticomunistă. Avea omul imagini, o mașina de prin anii 70 în care un afgan își punea soția în portbagaj. Numai dacă vroia o lăsa pe bancheta din spate. Discriminarea era la niște cote nemaivăzute. Este o nație foarte războinică, de fapt acesta a fost și succesul în lupta cu URSS-ul și cu americanii. Practic netehnologizată, cu un Kalashnikov, un binoclu și cu un sistem de galerii în toată țara, se mișcau foarte ușor dintr-o parte în alta și care luptă de niște ani în sistem gherilă. Ei bine, trupele americane, vrei, nu vrei, sînt trupe ordonate, la fel erau și trupele sovietice, și atunci trupele astea de gherilă sînt foarte bune pentru o înfrînge o armată regulată. S-a demonstrat că niște soldați vai de capul lor cu niște Kalashnikov-uri, practic, au ocupat în 11 zile Afganistanul”. Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei. (Foto: național.ro)
