Daniel Apostol, analist economic, editorialist și expert în politici publice, fondator ClubEconomic și România Durabilă, a vorbit despre ”Miza cea mare” într-un editorial scris pentru New Money, pornind de la un manifest în zece puncte al Confederației Patronale Concordia:
”Este un manifest în 10 puncte. Federația pe care o conduc eu este confondatoare a Concordiei. Concordia a lansat săptămîna trecută, într-o conferință de presă, și există public pe site-ul Concordia acest manifest în 10 puncte, prin care, succint, clar, la obiect, arată ce riscuri, ce vulnerabilități are economia românească după părerea antreprenorilor, șefilor de companii, membrilor din Concordia – și vorbim despre cea mai mare confederație patronală din România, adică de o organizație care reprezintă economia reală într-o variantă extrem de relevantă, de reprezentativă la nivel național.
Concluziile celor din Concordia sînt sumarizate acolo și am să mă refer doar la ceea ce îmi susține mie titlul, <Miza cea mare>. Miza cea mare nu sînt doar cele 60 de miliarde de euro pe care le-am avea alocate în construcția bugetară a Uniunii Europene pentru exercițiul financiar următor. 60 de miliarde pentru România pare o sumă mare, dar este infimă, dacă ne gîndim că România are oportunitatea de a atrage mult mai mult dintr-un fond de 400 de miliarde de reconstrucție, de dezvoltare, de relansare economiei, a industriei, cu condiția să-și construiască și capacitatea de a accesa aceste fonduri. Asta este miza cea mare: să nu ne complacem doar în a ne așeza la o tarabă finanțată de europeni din bugetele publice și să vedem ce vom croi cu acești bani, cînd am putea ca această tarabă de consum și de comerț să o transformăm într-un atelier de producție, care nu doar să lase valoare adăugată în țară, dar să poată contribui și la o balanță comercială pozitivă, să putem exporta bunuri de care Europa are nevoie, în contextul în care Europa finanțează producția <made in Europe>.
(Adică, nu doar să cheltuim banii ăștia, ci să-i punem să producă, nu?). Da, și să nu ne limităm doar la <pomana bugetară> a celor 60 de miliarde, pentru care oricum avem cîteva sarcini de îndeplinit, datorii pe care trebuie să ni le asumăm…, ci să lucrăm, să fim inteligenți, să lucrăm să luăm cît mai mult din felia cea mare de fonduri care pot, cu adevărat, plasa economia românească într-o altă ligă”.
