În peisajul muzical românesc, unde blues-ul autentic se zbate pe un teritoriu relativ restrîns, trupa Dusty Ride reușește, de 10 ani, să își vadă de drum, un drum propriu, distinct și greu de încadrat în tipare. Dusty Ride a luat naștere la București în 2016, iar în cei 10 ani de existență a reușit să redefinească blues-ul printr-o combinație curajoasă de influențe. Albumul de debut, ”Dawn”, lansat în 2019, reunește opt piese, dintre care șapte sunt compoziții originale. Alături de acestea se regăsește și o piesă a cappella, inspirată din „proto-blues” (”field holler”), care susține direcția generală a albumului și a grupului: redescoperirea și reinterpretarea rădăcinilor muzicii blues.
Lansările mai recente, precum ”Wake Up Call” sau ”On My Side Of The Road”, confirmă maturizarea stilistică a trupei și dorința de a experimenta în continuare. După un deceniu de activitate, marcat în acest an prin concerte aniversare și lansări noi, Dusty Ride continuă să exploreze, să rafineze și să provoace limitele genului.
Componența trupei este una bine sudată: Mac Marian Aciobăniței la chitară, Adrian Chepa la chitară bas, Daniel Croitoru la tobe și, nu în ultimul rînd, Alina Ciolcă la voce. O voce și o prezență cum rar se mai găsesc astăzi în peisajul muzical românesc…
Alexandra Cuza: Cum ai descrie tu, acum, călătoria asta frumoasă – 10 ani de Dusty Ride?
Alina Ciolcă: A fost o călătorie care a pornit din prietenie. Ne știam dinainte, doar că primele tentative de a crea o trupă cu un spectru stilistic mai apropiat de rock nu s-au putut realiza la momentul respectiv. Totuși, am rămas în legătură, iar într-o zi de 27 februarie 2016 s-au aliniat planetele. Atunci a avut loc prima noastră repetiție. Am pornit de la premisa de a fi o trupă de blues. Atunci, blues-ul era într-o stare emergentă, lăsînd la o parte ceea ce se întîmpla pe scena bucureșteană. Prin anii ’90-2000 nu erau atît de mulți artiști sau festivaluri de blues. Totuși, exista o altă efervescență, iar publicul era mult mai numeros și mai deschis. Era o altă stare de spirit. Cînd am apărut noi, încă mai exista interes pentru acest gen. Prima noastră cîntare a fost în Vama Veche. A fost o bucurie, chiar dacă nu deplină, pentru că îmi amintesc și acum că s-a luat curentul pe la jumătatea concertului. Totuși, a fost o primă experiență împreună pe scenă, care ne-a convins că suntem unde trebuie să fim. Un aspect important în conturarea stilului nostru, încă de la primele noastre compoziții, a fost căutarea rădăcinilor muzicii blues în muzicile tradiționale afro-americane. Stilul nostru a evoluat acum într-o zonă de fuziune, între blues-rock, cu influențe psihedelice, country și gospel.
A.C.: Ați sărbătorit de curînd cei 10 ani de existență cu un super concert la The Pub Universității, în București, și, cu această ocazie ați lansat și un nou single, ”That’s Why”…
Alina C.: Da, a fost un concert pe care l-am așteptat cu nerăbdare și cu multă emoție. A fost un concert care ne-a încălzit sufletele, pentru că în public s-au regăsit și oameni care au participat la acea primă cîntare din Vama Veche. Am fost prezentați de bunul și dragul nostru prieten, Doru „Rocker” Ionescu, iar concertul a fost organizat sub egida Trocadero Blues Nights, de Asociația Arta Sunetelor și de domnul Radu Lupașcu, căruia îi mulțumim foarte mult pentru susținere și dedicare. Lui îi datorăm și acest eveniment. S-a lansat și ”That’s Why”, piesă pe care am ținut-o la sertar multă vreme, din cauza unor situații neprevăzute. Piesa este despre asumarea noastră artistică, dar și emoțională – o asumare care, uneori, ne și costă. Pînă la urmă, vorbim despre dorința de a face lucrurile așa cum simți, fără a urma trenduri, clișee sau practici comune. Este despre puterea de a spune ”take it or leave it”, pentru că, dacă ești sincer și asumat cu arta ta, poți avea și această nonșalanță. Pentru că nu vrei să faci lucruri cu jumătăți de măsură. Lui Dumnezeu nu-i plac jumătățile de măsură, cum spune și cîntecul…
A.C.: La ce să ne așteptăm de la noul album Dusty Ride?
Alina C.: Să vă așteptați la un ”fusion” – albumul va fi mai ”fusion” decît primul. Va avea un sound rock mai incisiv, iar piesele vor fi, credem noi, cu personalitate. Textele sunt emoționale, sunt sigură că mulți vor rezona cu poveștile cîntecelor. Nu în ultimul rînd, va fi despre aceeași libertate și despre asumare. Nu vom spune de această dată ”take it or leave it”, ci ne vom bucura împreună de muzică. Albumul va fi lansat în cadrul unui festival de blues, în această vară. Veți afla în curînd. Poate că va fi urmat și de un turneu în toamnă.
A.C.: Cum vezi tu scena de blues din România la ora actuală?
Alina C.: Este, cu siguranță, o creștere față de momentul în care am început noi să cîntăm. Suntem recunoscători tuturor festivalurilor care ne-au primit, de fiecare dată, cu inima deschisă. Totuși, în ciuda faptului că acum există suficiente festivaluri de blues în țară, pare că artiștii români își găsesc mai greu locul. Ar fi binevenite, din punctul meu de vedere, acceptarea și promovarea artiștilor români, mai ales pentru că există colaborări culturale cu scenele din străinătate. Pînă la urmă, este un efort să ne păstrăm motivația ca artiști independenți și să ne găsim resursele pentru a ne putea continua drumul și pentru a ajunge la public.
La mulți ani inspirați, Dusty Ride! (Sursă foto: Camelia Ruse)
