Acordul UE–Mercosur creează o piață globală de circa 700 de milioane de consumatori, fără efecte negative imediate pentru județul Suceava și cu un impact limitat pe termen scurt asupra României, dar cu posibile presiuni viitoare generate. Importurile vor fi condiționate de respectarea standardelor europene privind pesticidele și siguranța alimentară, iar prețurile vor fi stabilite în final de piață. Despre toate acestea a vorbit prof. univ. dr. Mircea Oroian, decanul Facultății de Inginerie Alimentară din cadrul Universității <Ștefan cel Mare> Suceava:
”Acordul UE-Mercosur a fost negociat începînd cu 1999, s-a finalizat în 2025, practic au fost 26 de ani în care s-a negociat între Uniunea Europeană și cele patru țări din America de Sud. Din punctul meu de vedere, Guvernul nu a comunicat foarte bine ce înseamnă acest acord pentru România și în special pentru agricultură, respectiv industria alimentară. Iar după ce acordul a fost votat de miniștrii de Externe s-a inflamat toată opinia publică că vom avea foarte multe lucruri de pierdut. Se formează o piață globală foarte mare, de 700 de milioane de oameni între Uniunea Europeană și Mercosur. Clar că vor exista domenii în care și unii, și ceilalți vor cîștiga, și domenii care s-ar putea să se resimtă o concurență neloială.
Din punct de vedere al industriei alimentare, în prezent nu există schimburi comerciale foarte mari între regiunea noastră și America de Sud, și nu aș putea spune că pe termen scurt vom resimți un impact negativ. Totuși, în acordul Mercosur există niște contingente pentru carnea de pui, carnea de vită, mierea de albine, zahăr, alcool etilic, domenii în care în județul Suceava, cu excepția cărnii de vită, nu sînt mari producători și nu văd un impact pe termen scurt. Dar, s-ar putea să apară noi importatori pe aceste tipuri de produse și să creeze o presiune pe piața deja existentă.
Dacă vă aduceți la minte, la sfîrșitul anilor ’90, începutul anilor 2000, România importa masiv din Brazilia carne de pui congelată. Între timp, piața s-a modificat, iar consumatorul român nu mai cumpără carne de pui congelată, ci cumpără carne refrigerată și, astfel, în Moldova, mai ales în județul Iași și, respectiv, județul Vaslui, s-au dezvoltat foarte multe companii care cresc pui și ulterior îi sacrifică.
În ceea ce privește carnea de vită și județul Suceava, în trecutul lui, județul are o tradiție în a crește vitele, în principal vite de lapte, mai puțin vite de carne, dar au apărut producători de vite de carne, mai ales vite Angus, în județul nostru. Nu reprezintă momentan o pondere importantă în totalul cărnii de vită care se produce în județ, dar au o perspectivă de creștere. Există și contingente (în acest acord – n.r.), la carnea de vită era 99.000 de tone. Peste acest contingent se aplică taxa vamală, iar în cazul în care se observă un dezechilibru în piață, adică prețul scade cu 8%, Uniunea Europeană poate bloca importurile de acel produs.
Este un capitol special pentru industria alimentară, capitolul 7 cred, în care este specificat faptul că produsele care se importă din aceste patru țări trebuie să îndeplinească normele europene în ceea ce privește siguranța alimentară. Am văzut o dezbatere că o să utilizeze sud-americanii tot felul de pesticide care sînt interzise în Uniunea Europeană și, practic, vor crea o piață neloială, pentru că acele pesticide sînt mult mai ieftine decît cele care se utilizează în Uniunea Europeană, UE avînd cele mai drastice standarde în ceea ce privește utilizarea pesticidelor. Dacă se va merge pe picior de egalitate și se vor utiliza aceleași tehnici și aceleași substanțe chimice, practic vom ajunge la prețuri relativ comparabile, dar va trebui să existe la intrarea în țările din Uniunea Europeană tot felul de laboratoare care să ateste calitatea respectivelor produse alimentare și să nu permită accesul dacă nu sînt îndeplinite standardele Uniunii Europene.
Și în Uniunea Europeană spunem că sîntem cu cele mai alte standarde, dar nici noi nu verificăm toate loturile pe care le producem aici sau le importăm. Nici pînă acum Uniunea Europeană nu își asigură necesarul de produse vegetale, respectiv fructe, pe tot parcursul anului, doar din producția Uniunii. Importă fie din Turcia, fie din Africa de Nord… și acum mai facem importuri. Noi trebuie să facem în așa fel încît consumatorul să fie sigur de calitatea produsului respectiv. Asta este responsabilitatea Statului prin structurile sale – să asigure această calitate. În cazul în care produsele nu vor îndeplini standardele, trebuie să fie întoarse sau să fie distruse.
Pe rețelele sociale, Republica Moldova are o pagină a Agenției Naționale de Siguranță Alimentară și ei, în fiecare săptămînă, postează pe această pagină. Au găsit nu știu cîte produse importate care nu respectă standardul național și le distrug. În România nu am văzut o astfel de abordare – să vadă consumatorul care este statutul produselor alimentare importate.
Prețul pînă la urmă va modifica piața. Importatorii sînt foarte deschiși la găsit piețe noi și nu prea interesează că pe produs scrie Brazilia sau scrie altă țară de pe globul acesta. Noi oricum sîntem pe o piață globală a cerealelor, atît timp cît tu poți să faci import de cereale de oriunde în lume, bineînțeles – avînd în vedere reglementări legislative în ceea ce privește taxele vamale. Dar, trebuie să existe această atingere a standardelor de calitate a produselor alimentare, astfel încît consumatorul să nu considere că este păcălit, dar nici agricultorul european să nu considere că Uniunea Europeană nu-l protejează.
În ceea ce privește prețurile, piața va regla acest lucru. Sînt situații în care este mai ieftin să aduci chiar din America de Sud. Acum nu mă refer la cartofi. Dar, noi importam într-o vreme foarte mult usturoi din China, și China este la o distanță comparabilă cu America de Sud”.
