Și George nu mai vine…
În ciuda faptului că situația economică nu este deloc hazlie, gîndul îmi zboară la o povestioară unde, în vremuri medievale, doi petenți au cerut într-o cauză judecata stăpînitorului ținutului. Audiind istorisirea, judele îi spune primului : <– Ai dreptate !>. Audiind apoi și povestirea celeilalte părți judecătorul spune din nou: <-Ai dreptate !>. O altă persoană, aflată în sală, îi spune atunci judecătorului că nu pot avea ambii dreptate. La care primește același răspuns: <-Și tu ai dreptate !>.
Am ajuns o țară în care avem cu toții dreptate dar doar separat, niciodată împreună. Și studenții sau elevii au dreptate cînd arată cu degetul către sinecuriștii de lux, ce par a nu fi deranjați de amenințările încruntatului domn Bolojan, pentru că au întotdeauna o cale de atac în justiție. Da, justiția aceea din care se iese la pensie sub 50 de ani, doar pentru a fi reangajat, pe aceeași funcție, tot la stat! Justiția în care ajung în CCR oameni numiți politic, ce au habar despre dreptul Constituțional așa cum se pricepe pisica vecinului la învîrtit magiunul. Au dreptate și micii bugetari rămași fără tichete de masă și vacanțe, chiar acum cînd se prăvale canicula peste noi…
Au dreptate și toate categoriile exceptate pînă acum de la plata CASS, în fond au dreptate toți cei care bat obrazul politic al Guvernului spunînd: <– Bine! Dar voi? Strîngeți și voi cîteva găuri la curea sau ne spuneți senini că nu aveți curea, ci bretele?>.
După ce programul de reformă a primit cîteva mîngîieri pe căpșor de la miniștrii europeni de finanțe la reuniunea ECOFIN, zgomotul politic a fost menținut de un sondaj în care AUR este creditat cu peste 40 %, scorul PSD din decembrie 2016. Ce surpriză! Cine ar fi crezut că după rasolul cumplit al alegerilor prezidențiale PSD mai are bonitatea aceasta surprinzătoare…? Noblesse oblige! Haida-de!
Dincolo de realitatea evidentă a dispariției din peisajul politic intern a partidelor – vuvuzele, SOS și POT, rămase parțial fără grupuri parlamentare (în afară de rude, contribuabili și aparținători), Gheorghe Piperea a primit o palmă zdravănă în Parlamentul European, unde se gîndise domnia sa la demiterea Ursulei von der Leyen printr-o strategie desprinsă din discursurile motivaționale ținute în vestiar de nea Titi Teașcă sau Halagian!
<-Lungă și pe a doua, focul la ei, pe ei, pe mama lor, că doar noi am luptat pe Columna lui Traian, doar nu ne învață ei pe noi nici fotbal, nici politică, globaliștii naibii! Nu avem voturi, dar avem gargară, iar dacă nu trece ne-au sabotat Soroș și oculta mondială!>.
Să nu te sprijine imensa majoritate a grupului tău parlamentar dovedește că domnul Piperea s-a apropiat de un clasic în viață, Sorin Grindeanu, dat jos cu moțiune de cenzură de propriul partid, dar nu îi poate știrbi poziția în ierarhia all time. Și, cireașa de pe mort sau colorata de pe coliva vajnicilor mioritici aurii au constituit-o vorbele colegului lor de familie parlamentară Nicolo Procaccini. Omul lui Meloni în Parlamentul European, în dezacord flagrant cu demersul lui Piperea, l-a ironizat pe George Simion, cu o eleganță aproape nordică: „Din păcate, unora le place să piardă atît acasă, cît şi aici!”.
De cînd suveranagiii noștri au o reprezentare mai consistentă în Parlamentul mioritic, aceștia pot să depună moțiuni de cenzură în fiecare sesiune la fel de lipsite de noimă, de conținut și de sorți de izbindă precum la Bruxelles și la București. Așa cum au umplut, în visele lor cu mulți decibeli, piețele țării cu milioane de rumâni verzi, degrabă vărsători de invective, tăietori de buletine și pașapoarte expirate, așa vor umple iar și iar sala de Plen cu discursuri expirate, duhnind a vodcă sovietică și mahorcă ieftină, adunată de prin buzunarele lui Dughin. Colac peste pupeze, la ora citirii moțiunii sala e goală, iar George, ca de obicei, nu mai vine… Clasic !
De la PSD-ul nostru cel de toate milele primim lamentări, amenințări cu pisica ruptă în prag și cereri zilnice la respect, că doar nu le-a fost ușor să scoată 50 de miliarde din fondul de rezervă și să le împartă cu brațul, ca peste mormînt! Îmi place această scenetă cu noul actor buzoian (izvor nesecat de talente!) Câciu pe post de primadonă vexată, unde ni se explică devalorizările inerente ale motoarelor germane. Chiar are dreptate omul – el a vînturat zeci de miliarde, iar noi îl controlăm la mizilicuri de o sută de mii. Penibil! Și ce dacă fetele noastre răs-spoite au 35 de ani de centură politică trecuți în cartea de muncă, credeți ce vă spunem noi sau toate minciunile reziștilor lipsiți de respect pentru haina nouă, mănăstirească îmbrăcată ieri la prînz ? Doar ne-am dat și ceasurile jos de la încheieturi, să nu mai avem vorbe…
De pierdut pierdem toți, dar măcar domnul Bolojan ne poate privi bărbătește în ochi și ne poate vorbi despre arta compromisului. Exact ca într-o familie echilibrată în care unii vor la munte, iar alții la mare. Bineînțeles că ajungem cu toții unde hotărăște doamna casei, adică la mare, dar avem în valize și costumele de schi!
Să nu mai zic că în Bulgaria putem plăti de acum în euro!
Rămîne doar lămurirea unei vechi dileme. Știm că prostul e cam întotdeauna cel care dă, însă în acest haloimis estival ar fi bine dacă ne-am putea lămuri cine dă, cine cere, ce și cui i se va lua și ce naiba urmează să primim?
Hai să ne organizăm un pic!
Radu Ciornei
Doctor în Microbiologie, Imunologie și Genetică Moleculară, cu studii făcute în România și în Statele Unite ale Americii. Fost deputat USR de Suceava în mandatul 2020-2024.
