Sînt tot mai convins că pe an ce trece nivelul de tîmpeală la nivel național se amplifică în proporție geometrică și că pînă și cei pe care-i suspectezi uneori de minte-n cap și de ceva studii rămîn doar la nivelul acesta, de suspiciune! Bunăoară, degeaba zic și eu (de sute de ori), și alți iubitori de limbă, de la Radu Paraschivescu la profesorul Tomegea, că verbul a servi nu ține loc de a mînca ori a bea. Că înseamnă a servi pe cineva cu ceva, ori a oferi, ori a te face util cuiva, a sluji chiar, dar în nici un caz, niciodată, nu există varianta ”am servit o cafea”, decît dacă am dat-o cuiva, ca gazdă, ca ospătar etc. Ei bine, vine unu` Ioan Korpos de la RTV și în transmisie live din Dubai ne ține un weekend întreg, 17-19 mai, cu tîmpenia repetată oră de oră: ”Aici, pe marginea piscinei PUTEȚI SERVI CAFEAUA!”. Nu, băi, știristu` lu` 4 clase, nu puteți servi cafeaua decît dacă sînteți ospătar acolo! Dacă sînteți client, puteți doar să o comandați, apoi să o beți, neterminatule! De servit, vine ospătarul și te servește cu ea!
PRO TV, pe 25 mai, cu prilejul meciului de fotbal al legendelor, ne anunța la ora 19.57 că ”Tricoul lui Hagi s-a vîndut la CEL MAI SCUMP PREȚ”! Și asta am spus de zeci de ori: prețul E MIC SAU MARE. Tricoul este scump. Sau ieftin. Dar prețuri scumpe și preturi ieftine nu s-au inventat decît în orele la care în loc să fii la ora de română, în clasa a doua, tu jucai fotbal pe maidan, îmbrăcat cu tricouri d-alea, cu prețul ieftin! Ideea e relativ simplă: vă dați seama ce înghesuială ar fi la magazinul unde se vînd prețuri, atunci cînd se aduc prețuri ieftine? S-ar crea busculade. Speculanții ar putea cumpăra cantități mari de prețuri ieftine, pe care să le vîndă ulterior mai scump. Speculant de prețuri! Așa-i că sună mișto?
La RTV, pe 27 mai, la ora 12.58, un dialog cu reprezentanta unei agenții de turism. Se vorbește despre vacanțe și prețuri. Maimuța de la agenție simte nevoia să-și etaleze știința înghesuită în biata ei jum`ate de neuron și cîrîie: ”Vă dau UN TIP ca să puteți încheia niște DEAL-uri favorabile!”. Mă gîndesc la omul obișnuit, eventual de la țară. O femeie, să zicem. Care nu pricepe ce e cu deal-ul (pronunțat ”dil”), dar aude și se crucește cînd maimuța îi propune să-i dea UN TIP în prețul sejurului. Credeți că dacă zicea ”vă dau un pont” sau ”vă vînd un secret” sau ”vă ofer o soluție ca să ieșiți mai ieftin”, făcea gîlci?
