Să-i dăm fostului ce-i al fostului

A fost o vreme în care arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților nu era Înalt Preasfinția Sa Calinic, ci Înalt Preasfinția Sa Pimen, Dumnezeu să-l odihnească, iar președinte al Consiliului Județean Suceava nu era Gheorghe Flutur, ci Gavril Mîrza, Dumnezeu să-i dea sănătate. Prin 2002-2003, cazinoul de la Vatra Dornei se afla într-o stare avansată de degradare, iar Guvernul României era într-o stare avansată de agitație, pentru că dorea ca țara noastră să fie primită în Uniunea Europeană și pentru asta încerca să îndeplinească toate solicitările conducerii blocului comunitar. Dacă nu ne înșeală memoria, cazinoul se afla în proprietatea Oficiului Județean de Turism, mort între timp, care nu avea bani nici să bată un cui. Bruxelles-ul cerea României să accelereze procesul de retrocedare de terenuri și clădiri. Pentru că nu erau doritori care să ia cazinoul, social-democratul Mîrza a avut o discuție cu Înaltul Pimen, iar acesta a fost de acord să treacă monumentul istoric în proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, parte a Arhiepiscopiei, chiar dacă acesta nu a aparținut niciodată Fondului. Transferul s-a făcut cu sprijinul social-democratului Octav Cozmîncă, unul dintre puternicii acelei perioade. Tot domnul Mîrza este cel care a făcut demersuri pe lîngă Ministerul Culturii ca să aloce fonduri pentru ca măcar să nu mai plouă în cazinou. Și s-au dat bani. Și nu doar o dată. Că dacă nu s-ar fi dat, Arhiepiscopia nu ar mai fi avut în ultimii ani ce renova. La evenimentul de sfințire și de inaugurare a Complexului Muzeal ”Cazinoul Băilor”, Gavril Mîrza nu doar că nu a primit vreo distincție, dar nici măcar nu a fost invitat de către organizatori.