Pe 12 mai, Steve Winwood a împlinit 76 de ani. Foarte ciudat mi se pare faptul că deși la el acasă (s-a născut în Anglia, la Handsworth, Birmingham, numele său întreg fiind Stephen Lawrence Winwood) este privit ca un colos printre muzicienii pop-rock, la noi acasă este absolut necunoscut, deși chiar a cîntat la București în 2010, alături de prietenul său Eric Clapton, pe afiș ei apărînd cu aceeași mărime a scrisului, ceea ce vorbește despre importanța egală a celor doi și în acel turneu, care a cuprins 14 concerte în Europa.
Steve cîntă încă de la 8 ani la pian și tobe, alături de tatăl său, un muzician semiprofesionist. La 16 ani a devenit membru al unui grup din istoria muzicii, Spencer Davies Group, în care a activat pînă în 1967, cînd a întemeiat un al doilea grup formidabil, Traffic, iar apoi, în 1969, un veritabil supergrup, Blind Faith, în care alături de el figurau cei doi foști membri Cream, Eric Clapton (chitară) și Ginger Baker (tobe), plus basistul Rick Gretch de la Traffic. De altfel, Blind Faith a fost salvarea lui Eric Clapton, căzut în depresie și alcoolism, și drogat pînă în străfundul său după dezmembrarea grupului Cream. Fără Winwood, Clapton ar fi fost azi doar o amintire. O recunoaște el și îi declară cu orice prilej recunoștinta eternă lui Steve. Blind Faith a scos un singur album în 1969, dar care a urcat instantaneu pe locul I în clasamentele britanice și americane. Ulterior, Steve a avut o carieră solo excepțională, ba a și reîntemeiat Traffic pentru vreo 15 ani (1994 – 2009), ulterior făcînd turnee cu grupuri constituite ocazional, iar în 2023, pe 7 mai, a cîntat la castelul Windsor la încoronarea Regelui Charles.
Ciudat e că nu a fost încă înnobilat. Mai e timp.
