Ca aproape în fiecare an, și ediția 2026 a Festivalului de Blues închinat lui Fane Adumitroaie a fost marcată de o prezență care ne-a copleșit pe toți cei prezenți: Eric B Turner, despre care în prezentarea din leaflet-ul evenimentului am aflat că a cîntat și cu legentarii The Drifters (grup întemeiat pe cînd mă nășteam eu, în 1953!), fapt confirmat de el însuși într-un dialog absolut minunat pe care l-am purtat cu Eric în ultima zi de festival, cînd am avut bucuria de a împărți cu el o bancă din sectorul VIP, ceea ce m-a făcut de-a dreptul fericit. Știam deja că nu-și spune vîrsta, iar explicația pe care mi-a dat-o e perfect validă: ”Nu-mi plac discuțiile bazate pe cifre: cîți ani are, cît costă biletul, cîte discuri a vîndut, cîți copii are? Așa că prefer să nu se știe”. Perfect valabil, însă culmea e că nici măcar ChatGPT nu o știe, dînd-o cu o aproximație de cîțiva ani! Eric a fost un interlocutor fabulos, dialogul cu el atingînd tot ce mișcă, mai puțin… rîul, ramul! În rest, am aflat că este doctor în psihologie, și era fericit că și fiica sa tocmai obținuse doctoratul în sociologie. Vă mai zic una tare: și mama lui Eric este doctor, și tot în psihologie, ceea ce deja transformă această familie în una de hiperintelectuali, fapt oarecum rar în Harlem-ul său natal, dar cu atît mai de admirat. Eric a venit acum pentru prima oară în România, despre care însă avea vaste cunoștințe (știa inclusiv ce e Bucovina și de cînd se numește astfel, deh, ca doctorii!) și a promis solemn că va reveni cu primul prilej care i se va ivi. Da, îi place basketul, s-a bucurat cînd i-am povestit că i-am văzut live pe Harlem Globetrotters, iar Mondialul de Fotbal nu l-a atins cu mai nimic. I-a priit atît de tare la Suceava încît e hotărît să revină. Doamne ajută! Dintre ceilalți participanți, Rareș Totu și Aminda au fost și ei fantastici, ca întotdeauna.
Iar Bobby mai primește pentru tot efortul încă un biloi alb cît toate zilele și toată dragostea noastră.
