Jupân de Pardon

Oare ce-am fi făcut noi dacă am fi fost în locul comisarului șef Cătălin Nistor, fost adjunct al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava? Probabil că am fi procedat la fel ca domnia sa: adică, am fi ieșit la pensie la 49 de ani. Dacă legea permite, de ce să-și mai bată omul capul cu tot felul de probleme de serviciu și să nu stea el liniștit acasă cu o pensie obscenă în comparație cu pensiile obișnuite? Polițistul nu e de condamnat prea tare, că doar e om și el și profită de oportunitățile care-i ies în cale, însă sistemul este de condamnat. Este uluitor cum niște tinerei ies la pensie după numai 25 de ani serviciu pe care nu l-au făcut în teatre de operațiuni, ci, aici, la Suceava, printre doi hoți de biciclete, trei bețivi agresivi și cîteva zeci de șoferi nervoși. Este strigător la cer ca un polițist să treacă la odihnă la 49 de ani pe o pensie nesimțită în comparație cu pensiile obișnuite, iar un inginer care a lucrat în fabrică pînă la 65 de ani să tragă de bani de la o lună la alta. Prin ieșirea la pensie a tinerelului Cătălin Nistor, șeful Poliției Suceava, comisarul șef Florin Poenari, nu mai are nici un adjunct. Urmează ca poliția să nu mai aibă nici șef, că doar tinerelul Poenari nu o sta în serviciu pînă la adînci bătrîneți.