Președintele PNL al Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a avut chef să facă ”o trecere în revistă a eforturilor făcute de către autoritățile publice și societatea civilă în timpul crizei refugiaților cu referire la îndeplinirea condițiilor țării noastre în vederea aderării la spațiul Schengen” și nimeni nu l-a împiedicat să o facă.
”Aș începe cu gestionarea crizei refugiaților, perioadă în care doar prin Vama Siret au trecut peste un milion de persoane fără a se înregistra probleme, refugiații beneficiind de tot sprijinul. Se știe că au fost zile cu -10°C, în februarie și martie, și cînd s-au înregistrat cîteva sute de refugiați pe oră. Autoritățile din frontieră, Autoritatea Vamală, ISU, autorități locale, autorități județene, ONG-uri, Biserica și persoane fizice au depus cu toții toate eforturile pentru amenajare spații de cazare, transport, masă caldă, preluare copii în școli, translatori și legătura cu familiile, transport de ajutoare, crearea de evenimente și emisiuni în limba maternă.
În această perioadă au ajuns în județul Suceava o serie de delegații internaționale importante, doi comisari europeni, miniștri, ambasadori, înalți oficiali pentru drepturile refugiaților și care, la unison, au apreciat eforturile autorităților române.
Trebuie să subliniez și alte domenii de implicare a noastră a sucevenilor, a autorităților, cum ar fi realizarea hub-ului de la Suceava prin punerea la dispoziție a celor necesare de către CJ Suceava, reluarea proiectului de 10 milioane de euro pentru reabilitarea Vămii Siret (amenajare spații și dotare), solicitarea și obținerea de fonduri pentru spații de parcare și consolidarea drumurilor.
Recent, trebuie să menționez implicarea noastră în deschiderea Punctului de trecere a frontierei și a Biroului Vamal de frontieră Vicovu de Sus. Consiliul Județean Suceava a modernizat 34 kilometri de drumuri care leagă Siretul și Rădăuți de Vicovu de Sus în zona de frontieră, a modernizat drumurile județene spre Climăuți, au început lucrările la Izvoarele Sucevei și a fost modernizat întregul tronson Pojorîta – Fundu Moldovei – Izvoarele Sucevei, începe modernizarea drumului Valea Brodinei și Ulma. De asemenea, au fost accesate fonduri europene de peste 15 milioane de euro pentru infrastructura rutieră, pentru învățământ, sănătate, cultură și situații de urgență. A fost dezvoltat parteneriatul între județul Suceava și regiunea Cernăuți, vechi de peste 25 de ani, inițierea de înfrățire în zona de frontieră între localități din România și Ucraina, schimburi de experiență pentru reacția în caz de dezastre”.
Gheorghe Flutur nu a făcut trecerea în revistă de amorul artei tocmai acum, ci pentru a demonstra că sînt ”dovezi clare că aici există colaborare și că județul Suceava este un exemplu de bune practici, care, sînt convins, va fi avut în vedere în aceste zile cînd se decide aderarea României la spațiul Schengen”.
Pe lista prezentată de președintele Consiliului Județean Suceava trebuie adăugată declarația generalului în rezervă Vasile Moțoc, care într-o vreme a fost adjunctul șefului Poliției de Frontieră la nivel național și care în cadrul unei emisiuni la Radio Top a spus că România îndeplinește condițiile de a face parte din spațiul Schengen de mai bine de 10 ani și că măsurile luate de autoritățile române au fost apreciate de ofițeri olandezi.
Evident, doar politicul a ținut România la ușa spațiului Schengen, însă acum ar fi prea mult ca țării noastre să nu i se deschidă această ușă. Dacă ușa se va deschide, Bucureștiul ar trebui să aprecieze ceea a făcut județul Suceava pentru acest succes, dar nu doar felicitîndu-l și bătîndu-l pe umăr, ci oferindu-i sprijin concret pentru dezvoltare.
Bucureștiul nu ar mai trebui să vadă Suceava doar ca pe o vacă bună de muls, ca pe județul care dă Țării lemne, lapte, brînză, carne și ouă, și care are grijă ca oficialilor care vin în vizită să nu le lipsească nimic de pe masă. Bucureștiul ar trebui să fie mai atent cu Suceava, pentru că acest județ, cu bunele și cu relele lui, merită mai mult. Așa cum se simte România pentru că, pe nedrept, nu este primită în Schengen, așa se simte și Suceava pentru că, pe nedrept, este ținută la distanță de proiecte importante.
